BNR lansează un recensământ amplu al avuției și consumului românilor: interviuri acasă și evaluări detaliate, pe o perioadă de 3 ani
Banca Națională a României (BNR) se pregătește să demareze una dintre cele mai complexe cercetări statistice din ultimii ani, ce vizează determinarea exactă a avuției, veniturilor și consumului gospodăriilor din România. Inițiativa vine ca parte a unui angajament asumat în fața Uniunii Europene și a OCDE, în cadrul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Demersul, care se va întinde pe parcursul a trei ani, presupune derularea de interviuri în teren cu 12.000 de gospodării reprezentative la nivel național, la care se adaugă o rezervă de 6.200 de gospodării. Contractul pentru prestarea serviciilor de cercetare statistică a fost lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SICAP), având o valoare estimată de 6 milioane de lei.
Ce urmărește BNR?
Scopul principal al acestui recensământ statistic este realizarea unei imagini detaliate și reale asupra avuției populației, a modului în care sunt finanțate gospodăriile și a tiparelor de consum. Datele obținute vor sta la baza unor indicatori statistici care vor ajuta BNR și instituțiile europene în înțelegerea distribuției averii în România.
Cercetarea face parte din programul Household Finance and Consumption Survey (HFCS), desfășurat sub coordonarea Băncii Centrale Europene și presupune un ciclu de colectare a datelor o dată la trei ani, similar celor din alte state membre ale UE.
Interviuri acasă, evaluări ale locuinței și date sensibile
Fiecare gospodărie din eșantion va primi vizita unui operator, care va realiza un interviu detaliat ce poate dura între 45 și 90 de minute, în funcție de complexitatea situației financiare a locuinței (cu durate mai mari pentru gospodăriile cu venituri medii și ridicate).
Pe lângă datele declarative, operatorul va evalua și locuința, luând în considerare poziționarea (urban, rural, izolat), tipul și suprafața imobilului, finisajele exterioare, accesul la utilități și terenul aferent. Gospodăriile vor primi un „rating” estimativ, de la „lux” până la „venituri foarte scăzute”, în baza observațiilor făcute la fața locului.
În plus, operatorii vor colecta așa-numite „paradate”, cum ar fi gradul de încredere al respondenților, prezența altor persoane în timpul interviului sau acuratețea răspunsurilor.
Etapele cercetării
Cercetarea este structurată în trei mari etape:
1. Pregătirea anchetei (octombrie 2025 – februarie 2026)
Această fază include dezvoltarea chestionarului, a platformei informatice pentru procesarea datelor, recrutarea și instruirea operatorilor de interviu.
2. Colectarea datelor (martie 2026 – decembrie 2026)
Operatorii vor contacta gospodăriile selectate din eșantion (stabilit de INS) și vor organiza interviurile la domiciliu. În timpul acestora, vor identifica persoana cea mai avizată financiar („financially knowledgeable person”) și vor colecta toate informațiile relevante.
3. Post-colectare (până în 2028)
Datele vor fi validate, corectate și analizate cu ajutorul unor programe informatice precum Python. De asemenea, va fi oferită consultanță pentru transmiterea fișierelor standardizate către BCE și pentru corelarea datelor cu alte surse statistice, precum conturile naționale.
Securitatea datelor, o prioritate
Prestatorii serviciilor vor fi obligați să garanteze securitatea datelor cu caracter personal, să asigure backup-uri și să testeze periodic sistemele de protecție. În plus, BNR își rezervă dreptul de a verifica în teren modul de derulare a interviurilor și poate solicita adaptări în funcție de necesitățile apărute pe parcurs.
De ce este important acest demers?
Realizarea unei astfel de cercetări detaliate este esențială pentru a înțelege cu adevărat structura economică și socială a populației. În lipsa unor date reale privind distribuția avuției și nivelul de trai, politicile publice riscă să fie fundamentate pe estimări inexacte. Mai mult, participarea la HFCS este o condiție esențială pentru integrarea completă a României în structurile de guvernanță economică ale Uniunii Europene și OCDE.
Conform sondajelor noastre pe teren, acest demers al BNR a trezit suspiciuni sau rezerve în rândul românilor. Iată câteva aspecte potențial dubioase sau cel puțin controversate ale acestei inițiative:
1. Lipsa transparenței publice și a unei campanii de informare
-
Majoritatea românilor nu știu nimic despre acest proiect, iar ideea că cineva vine să-ți evalueze casa și stilul de viață poate părea suspectă sau abuzivă.
-
Nu este clar cum va fi garantată confidențialitatea și cine are acces la datele sensibile (avere, datorii, investiții, etc).
2. Paradatele colectate pot ridica semne de întrebare
-
Se vor colecta și „paradate” – date indirecte, precum cine mai e prezent în cameră, cât de cooperant e respondentul, dacă pare sincer, dacă încrederea sa s-a schimbat pe parcursul interviului etc.
-
Acestea pot părea excesive și greu de justificat statistic, lăsând loc interpretărilor legate de supraveghere sau profilare comportamentală.
3.Gradul ridicat de intruziune în viața privată
-
Interviurile sunt față în față, la domiciliul persoanelor, și durează până la 90 de minute.
-
Operatorii vor evalua vizual locuința – de la finisaje, până la curte, acces și utilități.
-
Gospodăriile primesc un „rating de trai” acordat subiectiv de intervievator, fără criterii foarte clare.
-
Este o evaluare directă a bunurilor și stilului de viață, care ar putea părea un fel de „inspecție fiscală informală”, chiar dacă nu este.
4. Scopuri ulterioare nedeclarate
-
Oficial, datele sunt „doar statistice” și folosite în scopuri macroeconomice, dar:
-
Există suspiciunea că ar putea fi utilizate pentru ajustări viitoare de politici fiscale (ex: taxarea averii, reforme în impozitare, etc).
-
Faptul că este cerută de OCDE și BCE, instituții preocupate de echilibru fiscal și de distribuția avuției, alimentează ideea unor posibile măsuri sociale sau fiscale în viitor.
-
5. Subiectivitatea evaluării gospodăriilor
-
Operatorul acordă un „rating” al nivelului de trai (lux, mijlociu, modest, foarte scăzut) în funcție de ce observă – ceea ce e extrem de subiectiv.
-
Poți fi evaluat într-un fel doar pentru că ai gresie lucioasă, dar poate e închiriată sau veche. Nu e clar cum se evită erorile sau prejudecățile personale.
6. Relația ambiguă între această cercetare și alte instituții
-
Deși BNR afirmă că este o cercetare strict statistică, implicarea INS, a BCE și posibila corelare cu surse administrative (ex: ANAF, Registrul Național de Publicitate Imobiliară etc) sugerează că ar putea exista o corelare între datele declarate și cele deja existente.
-
Se deschide astfel posibilitatea unei verificări indirecte a declarațiilor de avere, mai ales în cazul celor cu venituri aparent mici, dar cu locuințe sau bunuri de lux.
Concluzie
Demersul BNR este, în esență, unul legitim din punct de vedere statistic și economic. Totuși, lipsa transparenței, nivelul de detaliu cerut, evaluările subiective ale locuințelor și posibila utilizare viitoare a datelor în scopuri fiscale ridică întrebări rezonabile despre intențiile reale ale acestui recensământ și despre protecția intimității cetățeanului.
Este important ca BNR și Guvernul să comunice clar scopul, limitele și protecțiile oferite în cadrul acestui proces, altfel suspiciunile vor persista și ar putea duce la refuzul cooperării din partea populației.
sursa foto: AGERPRESS
