CCR dă undă verde creșterii normei didactice, în ciuda criticilor

CCR: Creșterea normei didactice este constituțională – legea fiscal-bugetară urmează să fie promulgată

Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât că majorarea normei didactice de predare pentru cadrele didactice, de la 18 la 20 de ore pe săptămână, nu contravine prevederilor Constituției. Motivul: această modificare se încadrează în programul legal de lucru de 40 de ore săptămânal. CCR a declarat constituțională Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, ceea ce înseamnă că președintele Nicușor Dan urmează să o promulge, urmând ca aceasta să fie publicată în Monitorul Oficial.

Decizie unanimă

„Curtea Constituțională, în unanimitate, a respins ca fiind nefondată sesizarea de neconstituționalitate formulată de deputați ai Alianței pentru Unirea Românilor, S.O.S. România, Partidului Oamenilor Tineri și de deputați neafiliați. Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare a fost declarată constituțională”, se arată în comunicatul oficial.

Angajarea răspunderii guvernamentale, în limitele Constituției

Judecătorii constituționali au constatat că Guvernul a respectat articolul 114 din Constituție atunci când și-a asumat răspunderea asupra legii, având în vedere că aceasta reglementează un domeniu coerent și că adoptarea sa a fost justificată atât prin urgență, cât și prin necesitatea evitării riscurilor fiscale.

Legalitatea contribuției pentru sănătate

Curtea a reiterat că Parlamentul are autoritatea de a institui contribuții la asigurările de sănătate pentru orice tip de venit, inclusiv pensii sau indemnizații. Prin urmare, aceste prevederi respectă Constituția (art. 1 alin. 3 și 5, art. 47, 48 alin. 1 și art. 56).

Aspecte analizate de Curte – detalii importante:

1. Răspunderea Guvernului: Asumarea răspunderii pe un singur proiect de lege cu un obiectiv clar – stabilitatea bugetară – este în conformitate cu raporturile instituționale dintre Guvern și Parlament.

2. Necesitate și urgență: Legea a fost promovată pentru a preveni deteriorarea echilibrului bugetar general.

3. Contribuții pentru sănătate: Impunerea CASS asupra tuturor tipurilor de venituri, inclusiv pensii sau indemnizații, este legală. Excepția de la contribuție este o derogare, nu o regulă, iar legiuitorul are libertatea de a decide când și cui se acordă astfel de scutiri.

4. Tratament egal: Nu există discriminare între cetățenii români și cei străini/apatrizi în privința plății contribuției, întrucât scutirea se aplică doar refugiaților din Ucraina aflați sub protecție temporară.

5. Indemnizații medicale: Calculul diferențiat al sumelor pentru concediul medical, în funcție de durata acestuia, nu încalcă Constituția. Legiuitorul poate decide astfel de mecanisme în politicile sociale.

6. Concediul de odihnă: Neplata zilelor de concediu neefectuate în cazul încetării contractului de muncă în 2026 nu este neconstituțională. Curtea subliniază că salariatul are dreptul și responsabilitatea de a-și lua concediul în timpul relației de muncă.

7. Drepturile personalului din apărare și ordine publică: Plafonarea sporurilor, stimulentelor și compensațiilor nu încalcă legea fundamentală, deoarece aceste beneficii nu sunt drepturi fundamentale garantate de Constituție, așa cum este salariul.

8. Transferul funcționarilor publici: Solicitarea acordului conducătorului instituției pentru transferul la cerere este justificată și constituțională, pentru a preveni destabilizarea capacității administrative a instituțiilor publice.

9. Eșalonarea plăților salariale: Plata în tranșe a sumelor datorate în baza hotărârilor judecătorești (pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026) este permisă, având în vedere jurisprudența constantă a CCR în acest sens.

10. Creșterea normei didactice: Majorarea de la 18 la 20 de ore pe săptămână, fără o suplimentare salarială, este considerată constituțională. Aceasta nu înseamnă o extindere a timpului total de muncă, ci o redistribuire în cadrul celor 40 de ore săptămânale prevăzute pentru activitatea cadrelor didactice.(sursa foto: GDS.ro)