România își pregătește relansarea energetică

Până la finalul anului viitor, România ar putea intra  într-o nouă etapă de dezvoltare energetică, odată cu estimarea unei capacități instalate suplimentare de circa 2.200 de megawați. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care vede în noile proiecte un pas hotărât către stabilizarea unei piețe marcate în ultimii ani de prețuri mari și tensiuni politice.

Costul ridicat al energiei a devenit un subiect central în spațiul public, alimentând nemulțumirile multor gospodării și determinând opoziția populistă și ultranaționalistă să inițieze o moțiune simplă împotriva ministrului. Criticii acuză ministerul că ar fi eșuat în gestionarea sectorului, invocând planificare deficitară, lipsă de investiții și protejarea insuficientă a consumatorilor. Potrivit AUR, România s-ar afla într-o situație problematică la nivel european: infrastructură fragilă, pierderi masive în rețea, tarife în creștere accelerată și familii împinse spre vulnerabilitate energetică.

Totuși, în paralel cu disputele politice, autoritățile prezintă date care sugerează o potențială corectare a direcției. Odată cu punerea în funcțiune a două centrale noi, România ar putea beneficia nu doar de capacități suplimentare de producție, ci și de posibilități extinse de stocare — aproximativ 2.000 de megawați. Aceste investiții ar urma să stabilizeze sistemul și să ofere o rezervă necesară într-o piață puternic afectată de fluctuații.

Ministrul Energiei a subliniat, de asemenea, că se lucrează la un mecanism care să readucă prețul pentru consumatorii casnici cât mai aproape de 1,10 lei pe kWh, prag considerat suportabil pentru populație. El a recunoscut că România se confruntă, la nivel regional, cu valori ale energiei considerabil mai ridicate, din cauza unor blocaje majore: lipsa interconexiunilor cu state-cheie precum Austria și Slovacia, dificultatea de a importa energie ieftină din vestul Europei și absența unor unități naționale stabile de producție în bandă. La acestea se adaugă consecințele deciziei din 2020, când România a adoptat una dintre cele mai stricte ținte de decarbonizare din Uniunea Europeană, ceea ce a condus la închiderea a circa 7.000 de megawați din capacitățile pe gaz și cărbune.

Guvernul intenționează să acceseze toate sursele de finanțare disponibile, de la fonduri europene la programe operaționale și Fondul pentru Modernizare, pentru a investi în sisteme de stocare, producție hidro și nucleară, precum și în rețele inteligente. Comisia Europeană a aprobat deja cererea României pentru un mecanism de finanțare, iar obiectivul de perspectivă, pentru anul 2032, este atingerea unei capacități de aproximativ 12.000 de megawați de energie electrică în bandă.

Sursa foto: stirileprotv.ro