Pachetul 2 de reforme fiscale adoptat în Parlament aduce cea mai amplă restructurare a sistemului de taxe din ultimii ani, cu impact direct asupra agricultorilor, firmelor și contribuabililor obișnuiți.
Principalele măsuri din Pachetul 2 de reforme fiscale:
- Agricultură și impozitarea terenurilor
- Taxarea coletelor extracomunitare
- Suprataxarea averilor mari
- Combaterea muncii la negru
- Reducerea aparatului administrativ
- Construcții neautorizate și nedeclarate
- Achiziții blocate pentru datornici
- Reguli noi pentru companii
- Taxarea activităților de închiriere și a criptomonedelor
- Reguli noi pentru firme inactive și conturi bancare
- Eșalonarea datoriilor fiscale
Agricultorii sunt printre cei mai afectați: baza de impozitare pentru terenurile agricole crește în unele cazuri cu aproape 140%, iar o serie de facilități fiscale sunt eliminate complet.
Noile prevederi majorează baza de calcul pentru terenurile extravilane, de la 42–50 de lei la 112–134 de lei per hectar, în timp ce pentru terenurile de categoria A impozitul urcă de la 28 la 75 de lei. Fermierii pierd și scutirile acordate până acum pentru sere, solare și silozuri, iar cota fixă de 0,4% pentru clădirile agricole este eliminată. Specialiștii avertizează că taxarea suplimentară poate tempera investițiile într-un sector deja vulnerabil.
Un alt capitol controversat este taxarea coletelor extracomunitare. De la 1 ianuarie 2026, fiecare colet cu valoare declarată sub 150 de euro, expediat de platforme precum Temu sau Shein, va genera o taxă logistică de 25 de lei. Obligația de plată revine furnizorului sau platformei care facilitează vânzarea, nu destinatarului. Cu toate acestea, taxa nu se rambursează în caz de retur, iar furnizorii de servicii poștale vor colecta și vira sumele către stat.
Cei cu averi mari vor resimți, la rândul lor, schimbări semnificative. Impozitarea suplimentară se triplează: pentru clădirile rezidențiale se aplică o cotă de 0,9% asupra valorii care depășește 2,5 milioane de lei, iar pentru autoturisme taxa se raportează la pragul de 375.000 de lei. Noile măsuri sunt însoțite de sancțiuni tot mai dure pentru munca nedeclarată: amenzile pentru angajatorii care folosesc personal fără contract ajung la 40.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși un milion de lei.
Reforma atinge și administrația publică. Numărul de posturi se reduce cu 30% în primării și cu 25% în prefecturi, în timp ce cabinetele demnitarilor pierd o parte din personal. Totodată, primăriile vor putea decide dacă licențiază sălile de jocuri de noroc sau le suprataxează în funcție de strategiile locale.
Proprietarii de imobile neautorizate sunt și ei vizați. Pentru construcțiile ridicate fără autorizație, impozitul va fi dublat timp de cinci ani, iar nedeclararea clădirii duce la majorări succesive ale impozitului, cu câte 30% la fiecare șase luni de întârziere. În plus, autoritățile vor putea utiliza drone pentru a identifica imobilele construite ilegal sau nedeclarate.
Și piața auto și imobiliară va funcționa după reguli noi: persoanele cu datorii la stat nu vor putea cumpăra locuințe sau autoturisme fără să își achite obligațiile fiscale. Listele datornicilor vor fi publice, iar autoritățile locale vor putea chiar să execute silit indemnizațiile pentru persoane cu handicap sau venitul minim de incluziune în cazul neplății taxelor locale.
Măsurile vizează și firmele, unde disciplina financiară devine un criteriu obligatoriu. Companiile cu activ net negativ sunt obligate să se recapitalizeze în maximum doi ani, altfel riscă amenzi între 40.000 și 300.000 lei, precum și răspundere solidară între firmă și acționari pentru obligațiile bugetare. Dividendele nu pot fi distribuite dacă firma are pierderi neacoperite sau dacă activul net este sub jumătate din capitalul social.
Capitalul social minim se majorează în funcție de cifra de afaceri: 500 de lei pentru firme mici și 5.000 de lei pentru cele care depășesc 400.000 de lei. În paralel, sumele împrumutate de acționari pot fi convertite în capital, o măsură menită să evite insolvența. Specialiștii avertizează însă că noile obligații pot deveni împovărătoare pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Pachetul include și modificări pentru activități precum închirierea locuințelor în regim hotelier. Venitul net se va calcula prin aplicarea unei cote forfetare de 30%, cu o taxă finală de 10%. Pentru tranzacțiile cu criptomonede, impozitul urcă la 16%, însă câștigurile mici, până în 200 de lei per tranzacție, rămân neimpozabile în limita anuală de 600 de lei.
Statul înăsprește și condițiile pentru declararea firmelor inactive: lipsa contului bancar sau neîndeplinirea obligațiilor contabile poate duce la dizolvarea companiei în termen de un an. În același timp, firmele sunt obligate să accepte plata cu cardul și să dețină cel puțin un cont bancar.
Noua legislație afectează și procedurile de eșalonare a datoriilor fiscale. Doar firmele cu o vechime de minimum un an vor putea beneficia de mecanismul simplificat, iar plafoanele sunt ajustate în funcție de tipul contribuabilului.
Prin amploarea schimbărilor, Pachetul 2 reprezintă una dintre cele mai dure restructurări fiscale din ultimul deceniu. Autoritățile susțin că reformele sunt necesare pentru stabilitatea bugetară și pentru a proteja accesul României la fonduri europene, însă mediul de afaceri și contribuabilii se tem de un impact economic semnificativ. În lipsa unor măsuri de sprijin complementare, presiunea financiară asupra populației și firmelor riscă să se amplifice în următorii ani.
Sursa foto: vanguardngr.com- prelucrat
