Municipiul Ploiești se pregătește să celebreze, sâmbătă, 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, eveniment cu semnificație profundă în istoria națională și simbol al unității poporului român. Manifestările, organizate de autoritățile locale, vor readuce în prim-plan valorile istorice și vor invita publicul să omagieze momentul fondator de acum 167 de ani.
Ceremonia va începe la ora 12:00, pe esplanada din fața Primăriei Ploiești (Piața Eroilor, nr. 1A), lângă bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Programul oficial include Salutul Drapelului de Luptă, intonarea Imnului Național al României, alocuțiuni din partea reprezentanților instituțiilor publice, depuneri de coroane de flori și, în final, tradiționala Hora Unirii, momentul cultural-patriotic cel mai așteptat al zilei.
Acest eveniment este deschis tuturor cetățenilor și vine ca o oportunitate de a reflecta asupra pașilor istorici care au condus la formarea statului român modern și asupra valorilor de unitate, libertate și solidaritate care continuă să definească identitatea națională.
Scurt istoric al „Micii Uniri”: primul pas spre România modernă
Ziua de 24 ianuarie este celebrată anual ca Ziua Unirii Principatelor Române, cunoscută în limbajul istoric și public ca „Mica Unire”. Evenimentul din 1859 marchează momentul în care Principatele Moldovei și Țării Românești s-au unit sub o singură conducere, punând bazele statului național român modern.
Contextul istoric al unirii a fost unul complex și tensionat. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, dorința de unitate a fost susținută cu tărie de elitele politice și intelectuale ale vremii, rădăcinile sale regăsindu-se în idealurile Revoluției de la 1848 și în numeroasele memorii și contacte diplomatice pe plan european.
Unul dintre factorii cei mai importanți ai schimbării geopolitice din acea perioadă a fost Războiul Crimeii (1853–1856). În urma înfrângerii Rusiei și redistribuirii sferei de influență în Europa, suzeranitatea Imperiului Otoman asupra Principatelor Române a fost păstrată, dar acestea au intrat sub garanția colectivă a principalelor puteri europene.
În cadrul Convenției de la Paris din 1858 s-au stabilit regulile pentru organizarea administrativă a celor două țări și condițiile în care se putea realiza unirea acestora. Deși prevederile nu permiteau explicit alegerea unui singur domnitor, unionistii români au folosit această situație pentru a propulsa aceeași persoană în fruntea ambelor instituții domnești.
Astfel, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859, iar apoi, la 24 ianuarie 1859, a fost ales și ca domnitor al Țării Românești, unificând de facto cele două țări sub o singură conducere politică. Acest gest strategic, susținut și de mii de cetățeni adunați în sprijinul deciziei, a transformat formal unificarea într-un fapt istoric ireversibil.
Acest moment nu a reprezentat doar o unire simbolică, ci un început concret al construcției unei noi entități statale. În scurta sa domnie de șapte ani, Alexandru Ioan Cuza a promovat reforme fundamentale care au modernizat societatea românească:
-
S-a constituit primul guvern al Principatelor Unite sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu;
-
A fost adoptată Legea învățământului obligatoriu și înființate primele universități la Iași și București;
-
Structurile legislative au fost modernizate prin Codul Civil și Codul Penal, inspirate din modelul francez;
-
Reformele în justiție, agrară și electorală au consolidat ordinea statală;
-
Au fost demarate proiecte de infrastructură, precum prima linie de cale ferată, între București și Giurgiu.
Aceste transformări au transformat un proiect de unificare într-o realitate palpabilă, pregătind terenul pentru etape ulterioare ale idealului național, culminând cu Marea Unire din 1918, când toate teritoriile istorice locuite de români s-au unit sub același steag.
Importanța sărbătorii pentru comunitate
În fiecare an, manifestările prilejuite de Ziua Unirii Principatelor Române aduc împreună comunități locale, oficiali și cetățeni și reamintesc valoarea solidarității și a colaborării. În Ploiești, ceremonia de la 24 ianuarie nu este doar un moment solemn, ci și o oportunitate educativă și culturală pentru tineri și pentru întreaga comunitate a municipiului.
Printr-un program diversificat de discursuri, depuneri de flori și activități simbolice, autoritățile locale își propun să insufle un sentiment de mândrie națională, patriotism și apreciere a istoriei pentru generațiile viitoare.
Publicul este invitat să participe în număr cât mai mare la aceste manifestări, pentru că, așa cum arată tradiția, celebrările de 24 ianuarie continuă să fie un moment de reflecție asupra trecutului şi de încurajare în fața provocărilor prezentului.
Sursa foto: universulargesean.ro
