Ministerul Justiției a anunțat, la finalul săptămânii trecute, inițierea unui grup de lucru dedicat reevaluării răspunderii penale a minorilor în România — în contextul unui caz dramatic care a stârnit dezbateri publice intense. Decizia vine după ce un adolescent de 13 ani este implicat într-un omor comis în județul Timiș, fapt care a generat îngrijorare largă în societate și a readus în centrul atenției legislația actuală privind infracțiunile juvenile.
Prezentat de ministrul Justiției, Radu Marinescu, grupul de lucru are ca scop analiza oportunității modificării condițiilor răspunderii penale pentru minori, inclusiv a vârstei minime la care aceștia pot fi trași la răspundere penală, astăzi stabilită la 14 ani. În prezent, conform Codului Penal, cei sub 14 ani nu răspund penal, iar cei între 14 și 16 ani pot răspunde doar dacă se dovedește că au acționat cu discernământ.
Ministrul Marinescu a subliniat că „crima comisă de minorii din Timiș ne-a șocat pe toți” și a reiterat necesitatea unei dezvoltări legislative care să țină pasul cu realitățile sociale contemporane, fără a renunța la principiile fundamentale ale dreptului penal. Grupul va colabora cu instituții judiciare, medicale și organisme ale societății civile pentru a formula propuneri elaborate și echilibrate.
Unul dintre punctele centrale ale discuției este dacă actuala limită de vârstă pentru răspundere penală rămâne adecvată în fața evoluției fenomenelor infracționale în rândul tinerilor și a noilor factori de risc. Printre acestea, oficialii menționează expunerea copiilor la conținut violent pe rețelele sociale, accesul facil la substanțe interzise de lege și abandonele școlare, ca posibile cauze ale escaladării comportamentelor antisociale.
Potrivit experților consultați, orice schimbare a vârstei de răspundere penală ar trebui să fie însoțită de măsuri suplimentare de protecție, prevenire și reintegrare socială. Aceștia atrag atenția că simpla coborâre a pragului legal fără un cadru educațional și social adecvat riscă să transforme sancțiunea penală într-un instrument ineficient de combatere a delincvenței juvenile.
De asemenea, discutarea acestui subiect la nivel guvernamental a generat reacții diverse în societate: unii susțin necesitatea unor reglementări mai stricte pentru a descuraja faptele grave comise de minori, în timp ce alții avertizează asupra importanței tratamentului preventiv și a măsurilor de sprijin în familie și educație.
Grupul de lucru își propune să prezinte concluzii și eventuale propuneri legislative în timp util, pentru a alimenta o dezbatere publică largă despre responsabilitatea penală și rolul sistemului judiciar în protejarea și reabilitarea tinerilor.
Sursa foto: legeaz.net
