
Majorări cuprinse între 268 și 754 de lei brut
Salariul minim pe economie ar putea crește începând de anul viitor, însă valoarea majorării rămâne deocamdată subiect de negociere între Guvern, sindicate și reprezentanții patronatelor. Ministerul Muncii, condus de Florin Manole, a transmis partenerilor sociali trei variante de calcul pentru stabilirea noului venit minim garantat în plată, diferențele dintre acestea fiind semnificative. În funcție de formula aleasă, salariul minim brut ar putea ajunge la 4.593 de lei, 4.884 de lei sau chiar 5.079 de lei.
În prezent, salariul minim brut este de 4.325 de lei, ceea ce înseamnă un venit net de aproximativ 2.699 de lei pentru angajații care beneficiază de facilitatea fiscală aplicabilă acestei categorii de venituri. Cea mai prudentă variantă analizată de Ministerul Muncii presupune o creștere de 268 de lei brut, respectiv 6,2%, până la 4.593 de lei. Aceasta are la bază mecanismul de actualizare prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 35/2025.
A doua formulă propune raportarea salariului minim la 50% din câștigul salarial mediu brut prognozat pentru 2027. În acest scenariu, venitul minim ar ajunge la 4.884 de lei, ceea ce ar însemna un plus de 559 de lei față de nivelul actual, respectiv o creștere de 12,9%.
Cea mai generoasă variantă ia în calcul un procent de 52% din câștigul salarial mediu brut prognozat. Aplicarea acestei formule ar duce salariul minim la 5.079 de lei, cu 754 de lei mai mult decât în prezent. Majorarea ar reprezenta un avans de 17,4%.
Sindicatele cer 5.000 de lei, patronatele avertizează asupra costurilor
Propunerile Ministerului Muncii vin după discuțiile desfășurate luni, 2 noiembrie, la Palatul Victoria, între premierul Luca Niculescu, miniștrii de resort și reprezentanții principalelor confederații sindicale. Liderii sindicali au solicitat ca salariul minim brut să fie stabilit la 5.000 de lei începând cu 1 ianuarie 2027. Această solicitare presupune o creștere de 675 de lei, echivalentă cu aproximativ 15,6%.
Dintre cele trei variante prezentate de ministrul Muncii, numai ultima depășește pragul solicitat de sindicate. Reprezentanții angajaților susțin că veniturile minime trebuie ajustate pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare provocată de inflație și pentru a apropia salariile de costurile reale ale vieții.
Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, a atras atenția că majorarea nu reprezintă o simplă revendicare a organizațiilor sindicale, ci trebuie să țină cont de mecanismul european privind salariile minime adecvate. „România trebuie să respecte acest mecanism”, a transmis liderul sindical după discuțiile cu reprezentanții Executivului.
De cealaltă parte, patronatele privesc cu rezerve o nouă creștere a salariilor minime. Organizațiile angajatorilor avertizează că firmele suportă deja cheltuieli ridicate, iar o majorare consistentă ar putea pune presiune suplimentară asupra companiilor, cu efecte asupra prețurilor, investițiilor și locurilor de muncă. În opinia acestora, o soluție ar putea fi reducerea impozitării muncii, astfel încât angajații să rămână cu mai mulți bani fără ca întreaga diferență să fie suportată de angajatori.
Când va fi stabilită noua valoare a salariului minim
O altă necunoscută este data de la care ar urma să intre în vigoare majorarea. Deocamdată, Guvernul nu a decis dacă noul nivel salarial va fi aplicat de la 1 ianuarie 2027 sau începând cu luna iulie. Negocierile urmează să continue în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, unde vor fi analizate propunerile sindicatelor, patronatelor și ale Ministerului Muncii.
Ministerul a transmis că majorarea salariului minim poate contribui la reducerea ratei sărăciei relative, însă efectele acesteia trebuie susținute și prin alte măsuri economice și sociale. Printre priorități se numără combaterea muncii nedeclarate, sprijinirea persoanelor vulnerabile și încurajarea angajării cu forme legale.
Pentru milioane de salariați, diferența dintre 4.593 și 5.079 de lei brut nu este doar o variație într-un tabel de prognoză. În spatele acestor cifre se află cheltuieli pentru locuință, hrană, transport și educația copiilor. Pe de altă parte, pentru firmele care funcționează cu marje reduse, fiecare creștere salarială înseamnă un efort financiar suplimentar. Provocarea Guvernului va fi să găsească o formulă care să ofere angajaților venituri mai apropiate de costul vieții, fără să transforme majorarea salariului minim într-o nouă povară pentru economia care trebuie să o susțină.
Sursa foto: arhivă





