În plină iarnă a anului școlar 2025-2026, sistemul de învățământ preuniversitar din România se confruntă cu o situație deosebit de tensionată: în urma reorganizării rețelei școlare și a unor decizii administrative recente, clasele de elevi sunt supraaglomerate, iar eliminarea posturilor didactice a declanșat reacții puternice în rândul profesorilor, studenților și părinților.
Elevi înghesuiți în clase, din rațiuni bugetare
Conform datelor transmise de surse din sistemul educațional, unele clase sunt planificate acum cu 28 până la 32 de elevi într-o singură sală — mult peste standardele recomandate pentru o educație de calitate. Această măsură face parte din aprobarea planurilor de școlarizare pentru anul următor, în urma cărora mii de cadre didactice vor fi eliminate indirect din sistem, pe fondul reducerii numărului total de clase.
Deși instituțiile centrale susțin că ajustările sunt determinate de scăderea efectivelor de elevi care finalizează clasa a VIII-a, criticii punctează faptul că transformarea claselor în grupuri mai mari afectează semnificativ procesul de predare și învățare și duce la o resorbire discreta a posturilor didactice.
Impact direct asupra cadrelor didactice
Sindicatele din învățământ avertizează că reducerea numărului de clase și creșterea elevilor per clasă va duce la dispariția a aproximativ 2.000 de posturi pentru profesori, mai ales în rândul celor care ocupă norme didactice complete sau parțiale. Mulți dintre aceștia se confruntă acum cu reducerea orelor de predare, ceea ce le afectează salariul și statutul profesional.
Mai mult, modificările recente din sistem vin într-un context în care norma didactică a crescut cu două ore săptămânal, fapt ce a generat deja un exod discret al unor cadre didactice din sistem, în căutarea unor oportunități profesionale mai stabile sau mai bine remunerate.
Risc crescut pentru calitatea educației
Criticii măsurilor avertizează că aglomerarea claselor afectează direct calitatea actului educațional. Cu un număr mai mare de elevi într-o sală, profesorii au mult mai puțin timp să acorde atenție individuală fiecărui copil, ceea ce poate duce la creșterea dificultăților de înțelegere, la scăderea performanțelor și chiar la riscuri mai mari de abandon școlar.
De asemenea, reducerea posturilor didactice în mod indirect prin planificarea claselor poate avea efecte pe termen lung asupra resursei umane din educație, în condițiile în care date recente arată că România se află printre țările europene cu unul dintre cele mai mari raporturi elev-profesor din UE, de aproximativ 13,8 elevi la un profesor.
Reacția sindicatelor și studenților
Nemulțumirile nu vin doar din partea cadrelor didactice. Cele trei mari organizații sindicale din educație — Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” — au anunțat un protest programat pentru 4 februarie 2026, în urma căruia cer anularea modificărilor privind normele didactice și revenirea la standardele anterioare privind numărul elevilor per clasă și modalitatea de calcul a normelor didactice.
La manifestație urmează să se alăture și reprezentanți ai studenților, prin Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), care reclamă că tăierile bugetare afectează și sprijinul acordat studenților și perspectivele acestora în continuarea studiilor.
Argumentele decidenților vs. realitățile din teren
Autoritățile susțin că reorganizarea rețelei școlare este un răspuns necesar la dinamica demografică și la constrângerile bugetare, mai ales într-un context economic dificil la nivel național. Oficialii argumentează că ajustările nu ar trebui să afecteze calitatea educației dacă sunt gestionate eficient și dacă resursele sunt redistribuite corect.
Pe de altă parte, sindicatele și profesorii subliniază că lipsa unei consultări reale înainte de adoptarea acestor măsuri a generat haos decizional, provocând nemulțumiri profunde. În opinia acestora, schimbările ar fi trebuit implementate gradat, însoțite de strategii coerente pentru menținerea calității educației și protejarea cadrelor didactice.
Ce urmează în educație?
Pe măsură ce anul școlar continuă, atenția comunității educaționale, a părinților și a societății civile rămâne concentrată asupra modului în care vor evolua aceste măsuri. Dacă protestele vor determina o schimbare de direcție sau vor exista negocieri între sindicate și autorități rămâne de văzut, însă cert este că problema supraaglomerării claselor și impactul asupra posturilor didactice rămân în centrul
Sursa foto: arhivă
