Noua organigramă a Primăriei Ploiești, criticată de SAPAS: „Problemele încep să se vadă în administrația locală”
Reorganizarea Primăriei Ploiești, prezentată drept un pas necesar pentru eficientizarea administrației locale, începe să fie contestată tot mai vocal de SAPAS – Sindicatul Administrației Publice și Asistenței Sociale „Alexandru Ioan Cuza”.
Sindicatul susține că avertismentele formulate înainte de aprobarea noii organigrame nu au fost ascultate, iar primele efecte ale reorganizării ar indica apariția unor probleme de funcționare.
În centrul criticilor se află reducerea unor structuri administrative importante, dificultățile reclamate în zona achizițiilor și investițiilor, dar și modul în care sunt gestionate solicitările de informații publice.
SAPAS: reorganizarea trebuie judecată prin rezultate
Pentru sindicaliști, o organigramă nu trebuie evaluată după felul în care arată pe hârtie, ci după rezultatele pe care le produce în activitatea de zi cu zi.
O administrație eficientă trebuie să poată lua decizii rapid, să gestioneze corect procedurile, să deruleze investițiile și să ofere răspunsuri clare cetățenilor.
SAPAS afirmă că tocmai aceste aspecte încep să ridice semne de întrebare după implementarea noii structuri.
Sindicatul susține că a atras atenția încă din etapa de reorganizare asupra unor posibile consecințe negative, însă propunerile și observațiile formulate de angajați, de organizația sindicală și de unii consilieri locali nu ar fi fost valorificate în forma finală a organigramei.
Structuri mai mici, aceleași responsabilități
Una dintre problemele semnalate de SAPAS este reducerea unor structuri administrative la nivel de servicii.
Potrivit sindicatului, această schimbare nu înseamnă și reducerea responsabilităților pe care administrația trebuie să le îndeplinească.
Volumul de muncă rămâne, proiectele trebuie pregătite în continuare, iar cetățenii așteaptă aceleași servicii publice.
„Volumul de muncă nu a dispărut”, este una dintre concluziile SAPAS.
Sindicatul avertizează că, în lipsa unui număr suficient de specialiști și a unei organizări funcționale, reducerea structurilor poate produce exact efectul opus celui urmărit: mai multă presiune pe angajați și mai multe dificultăți administrative.
Achizițiile publice, un punct important al reorganizării
Zona achizițiilor publice este una dintre cele mai importante pentru funcționarea unei administrații locale.
De procedurile de achiziție depind numeroase contracte și investiții publice, de la lucrări de infrastructură până la servicii și proiecte pentru comunitate.
SAPAS susține că reorganizarea și mutările efectuate în interiorul administrației pot afecta tocmai această zonă.
Sindicatul avertizează că investițiile nu pot fi realizate doar prin anunțuri și declarații publice. În spatele fiecărui proiect există proceduri, documentații, verificări și termene care trebuie respectate.
Orice slăbire a capacității administrative poate genera întârzieri și dificultăți în implementare.
Investițiile Ploieștiului au nevoie de continuitate
Pentru administrația unui municipiu, investițiile reprezintă unul dintre principalii indicatori prin care cetățenii evaluează activitatea conducerii.
Un proiect anunțat public trebuie să treacă prin numeroase etape până să devină realitate.
SAPAS susține că aceste etape au nevoie de personal specializat, continuitate și circuite administrative clare.
În opinia sindicatului, mutările de personal și reorganizările care nu țin cont de fluxurile reale de lucru pot crea blocaje.
Problema nu este doar cine ocupă o anumită funcție, ci dacă instituția are capacitatea de a duce un proiect de la prima documentație până la finalizare.
Critici privind gestionarea solicitărilor în baza Legii 544/2001
SAPAS aduce în discuție și un caz referitor la o solicitare formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public.
Potrivit sindicatului, solicitarea necesita informații de la mai multe entități aflate sub autoritatea sau coordonarea administrației locale.
În locul unei centralizări a informațiilor și al unui răspuns instituțional unitar, solicitarea ar fi fost transmisă către entitățile respective, care urmau să răspundă direct solicitantului.
Primăria urma să primească ulterior răspunsurile „spre știință”.
SAPAS nu contestă posibilitatea procedurală de a redirecționa solicitările către entitățile care dețin informațiile.
Întrebarea sindicatului este însă dacă o asemenea abordare este suficientă pentru o structură de comunicare care ar trebui să aibă și un rol de coordonare.
De la coordonare la simplă redistribuire?
În opinia SAPAS, o structură de comunicare eficientă trebuie să poată centraliza informațiile și să ofere un răspuns coerent la nivelul administrației.
Sindicatul indică mai multe atribuții care ar trebui urmărite în acest proces:
- centralizarea informațiilor primite de la instituțiile și entitățile implicate;
- verificarea și corelarea răspunsurilor;
- urmărirea termenelor legale;
- respectarea cerințelor privind protecția datelor;
- formularea unei comunicări unitare către solicitant.
Dacă fiecare entitate răspunde separat, iar Primăria doar primește ulterior copiile, apare întrebarea privind valoarea adăugată a structurii centrale de comunicare.
Aceasta este una dintre contradicțiile pe care SAPAS susține că le observă în urma reorganizării.
SAPAS pune sub semnul întrebării justificarea menținerii unei direcții
Sindicatul amintește că, în timpul discuțiilor privind reorganizarea, complexitatea și volumul activității ar fi fost invocate pentru justificarea menținerii structurii de comunicare la nivel de direcție.
Acum, SAPAS consideră că modul în care sunt gestionate anumite solicitări arată o situație diferită.
Dacă o activitate este suficient de complexă pentru a necesita o direcție, atunci, susține sindicatul, această structură trebuie să aibă și capacitatea de a coordona activitatea respectivă.
În caz contrar, există riscul ca nivelul ierarhic să nu mai fie susținut de rolul funcțional.
O organigramă nu trebuie construită în jurul persoanelor
Un alt punct important din mesajul SAPAS îl reprezintă modul în care trebuie gândită o reorganizare.
Potrivit sindicatului, organigrama trebuie să pornească de la nevoile instituției și ale comunității, nu de la persoane.
Ea trebuie să stabilească în mod clar cine are responsabilitatea unei activități, cine ia decizia, cine verifică și cine răspunde atunci când apar probleme.
Atunci când aceste roluri sunt fragmentate, administrația poate deveni mai greu de coordonat.
SAPAS susține că exact acest risc a fost semnalat înaintea implementării noii structuri.
Ce solicită SAPAS administrației locale
Sindicatul cere acum o analiză a efectelor produse de reorganizare și propune mai multe măsuri.
Printre solicitări se află:
- evaluarea urgentă și obiectivă a noii organigrame;
- analiza capacității structurilor implicate în achiziții publice și investiții;
- crearea unui mecanism clar pentru coordonarea solicitărilor formulate în baza Legii 544/2001;
- prezentarea publică a problemelor administrative care pot afecta investițiile municipiului;
- consultarea reală a angajaților și a reprezentanților sindicali.
SAPAS consideră că aceste măsuri ar putea preveni transformarea unor probleme punctuale în blocaje administrative.
Cetățenii nu evaluează Primăria după organigramă
Pentru ploieșteni, rezultatul reorganizării va fi vizibil în modul în care funcționează administrația.
Cetățeanul nu vede organigrama atunci când solicită un document, așteaptă un răspuns sau urmărește realizarea unei investiții.
El vede dacă problema este rezolvată, dacă lucrările avansează și dacă administrația răspunde la timp.
Din această perspectivă, SAPAS susține că eficiența trebuie măsurată prin servicii publice, investiții și rezultate concrete.
O administrație poate avea o organigramă modernă, însă dacă procedurile se blochează și responsabilitățile devin neclare, reorganizarea nu și-a atins scopul.
„Realitatea nu poate fi reorganizată prin dispoziție”
Mesajul SAPAS este unul direct: administrația poate modifica structuri, funcții și responsabilități prin acte administrative, însă nu poate modifica prin aceeași metodă realitatea din teren.
Sindicatul susține că experiența angajaților și observațiile celor care lucrează efectiv în instituție trebuie luate în considerare atunci când se proiectează o reorganizare.
În caz contrar, problemele pot deveni vizibile abia după ce noua structură intră în funcțiune.
„SAPAS nu se bucură că avertismentele sale încep să se confirme”, transmite organizația, care susține că scopul său este prevenirea unor blocaje și protejarea funcționării administrației.
Urmează testul real pentru noua structură a Primăriei Ploiești
Noua organigramă a Primăriei Ploiești va fi verificată, în cele din urmă, de activitatea de zi cu zi.
Dacă investițiile vor fi pregătite și executate la timp, achizițiile vor funcționa fără blocaje, iar solicitările cetățenilor vor primi răspunsuri clare și coerente, reorganizarea își va putea demonstra eficiența.
Dacă problemele reclamate de SAPAS se vor amplifica, presiunea pentru modificarea structurii va crește.
Pentru moment, sindicatul cere administrației locale să nu ignore semnalele apărute și să reia dialogul cu angajații.
La Ploiești, adevărata întrebare nu mai este doar cum arată noua organigramă, ci dacă ea reușește să facă administrația mai eficientă. Iar răspunsul va fi dat de rezultate, nu de declarații.
