CCR RESPINGE SESIZAREA PREȘEDINTELUI NICUȘOR DAN PRIVIND LEGEA ANTIEXTREMISM ȘI ANTISEMITISM

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, joi, în unanimitate, sesizarea președintelui Nicușor Dan privind Legea care completează Ordonanța de interzicere a organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război.

Aceasta este prima sesizare a președintelui Nicușor Dan către CCR și, totodată, prima înfrângere majoră în mandatul său. Judecătorii au decis că legea adoptată de Parlament nu încalcă Constituția, respingând astfel obiecțiile invocate de șeful statului.

Argumentele președintelui și motivele sesizării

Președintele Nicușor Dan a reclamat mai multe aspecte ale legii, invocând încălcări ale normelor și principiilor constituționale. În sesizarea înaintată Curții, el subliniază lipsa unei definiții clare pentru termenii „legionar” și „fascist”, utilizate frecvent în lege, dar neexplicitate în actul normativ. Această neclaritate, susține președintele, deschide calea pentru interpretări arbitrare de către organele judiciare, ceea ce ar putea conduce la practici judiciare neunitare și instabilitate juridică.

Mai exact, președintele a atras atenția asupra riscului ca persoane să fie condamnate sau achitate pe baza unor interpretări diferite ale caracterului unei organizații, întrucât legea nu indică clar autoritatea competentă să declare o organizație ca având caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Această situație, spune Nicușor Dan, creează un climat de insecuritate juridică, incompatibil cu statul de drept garantat de Constituție.

De asemenea, el a criticat severitatea pedepselor, care prevăd închisoare între 3 și 10 ani pentru constituirea, aderarea sau sprijinirea unei organizații legionare, invocând riscuri majore asupra libertății individuale și dreptului la un proces echitabil.

Răspunsul Curții Constituționale și contextul deciziei

Curtea Constituțională a analizat argumentele și a decis că legea este constituțională, considerând că reglementările impuse sunt proporționale și justificate de necesitatea combaterii extremismului și antisemitismului. Este de remarcat că această ședință a CCR s-a desfășurat în noua componență, cu trei judecători noi și cu Simina Tănăsescu, fost consilier în mandatul președintelui Klaus Iohannis, în funcția de președinte al Curții.

Aceasta urmează unei alte decizii similare a CCR, care, în urmă cu o săptămână, a respins o sesizare pe aceeași lege formulată de mai multe formațiuni politice și deputați neafiliați. Curtea a apreciat atunci că legea nu reprezintă o ingerință disproporționată în libertatea de exprimare, ci răspunde cerințelor Curții Europene a Drepturilor Omului privind combaterea discursului de ură și a extremismului.

Implicații și reacții

Respingerile succesive ale sesizărilor la CCR întăresc cadrul legal menit să combată organizarea și promovarea unor ideologii de extremă dreapta și rasiste în România. Legea urmărește, prin sancțiuni dure, descurajarea inițierii și susținerii unor grupări care promovează ură, discriminare și cultul persoanelor responsabile de crime împotriva umanității.

În același timp, critica președintelui Nicușor Dan și a unor parlamentari relevă o preocupare privind necesitatea preciziei legislative și claritatea normelor penale, pentru a preveni abuzurile și asigura respectarea drepturilor fundamentale.

Mandatul lui Nicușor Dan în fruntea statului se confruntă astfel cu prima sa mare înfrângere la CCR, ceea ce poate marca o perioadă tensionată în dialogul între instituții privind limitele și metodele luptei împotriva extremismului.

Concluzie

Decizia CCR reafirmă angajamentul României în combaterea extremismului și antisemitismului, consolidând un cadru legislativ cu pedepse aspre pentru organizațiile și persoanele care promovează astfel de ideologii periculoase. Totodată, această hotărâre deschide o dezbatere esențială despre echilibrul dintre securitatea națională și respectul pentru garanțiile procesuale și libertățile individuale.

Președintele Nicușor Dan rămâne însă un actor important în această dezbatere, iar clarificarea și eventuală îmbunătățire a legislației vor continua să fie subiecte de discuție publică și politică în perioada următoare.

sursa foto: Agerpres