Securitatea energetică, mai presus de bani: România spune „NU” Ungariei. Suspiciuni privind influența Rusiei
Tranzacția prin care grupul ungar MVM urma să preia operațiunile de furnizare ale E.ON România a primit un aviz negativ din partea Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe, organism aflat în subordinea Guvernului. Motivele respingerii nu sunt publice, însă surse apropiate dosarului indică temeri legate de legăturile apropiate ale MVM – și implicit ale guvernului de la Budapesta – cu Federația Rusă.
Afacerea, evaluată la aproximativ 200 de milioane de euro, viza portofoliul de 3,4 milioane de clienți ai E.ON România. Infrastructura de distribuție urma să rămână în proprietatea grupului german. Deși MVM a oferit un preț care a depășit semnificativ valoarea estimată a activelor – evaluată de un fost ministru al Energiei la aproximativ 50 de milioane de euro – decizia Comisiei reflectă îngrijorările privind securitatea energetică a țării.
MVM este o companie strategică, deținută de statul ungar, și domină sectorul energetic din Ungaria. Produce 70% din energia națională, controlează rețelele de distribuție și este unul dintre principalii importatori de gaze din Rusia. Grupul operează și centrala nucleară de la Paks, construită cu tehnologie rusească, și are un parteneriat activ cu Rosatom pentru dezvoltarea a două noi reactoare.
Prin preluarea furnizării de gaze și electricitate din România, exista riscul redeschiderii pieței românești către importurile de gaze rusești – într-un context geopolitic marcat de tensiuni și sancțiuni la adresa Moscovei. Acest aspect a cântărit greu în decizia autorităților române, mai ales în condițiile în care guvernul de la Budapesta a menținut o relație privilegiată cu Kremlinul, în ciuda politicii europene comune.
Decizia Comisiei va fi transmisă Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care are ultimul cuvânt. CSAT urmează să se pronunțe în termen de 90 de zile.
E.ON este al treilea mare grup străin care decide să părăsească piața de furnizare din România, invocând lipsa de predictibilitate legislativă și măsurile de plafonare impuse în ultimii ani. Înaintea sa, CEZ și Enel au renunțat la segmentele de furnizare, optând să își păstreze doar infrastructura sau să își vândă complet operațiunile.
sursa foto: economica.net
