Ilie Bolojan și promisiunile fără finalitate

Premierul Ilie Bolojan a ieșit din nou în fața opiniei publice cu declarații pompoase despre „al doilea pachet de măsuri” al Guvernului, însă discursul său a lăsat mai degrabă impresia unei improvizații decât a unui plan coerent. Vorbim despre un set de cinci proiecte, care „ar putea” să fie finalizate, „posibil” să fie completate din Parlament și, eventual, „probabil” să fie adoptate. Cu alte cuvinte, multă incertitudine, puțină consistență.
Această abordare ridică semne de întrebare: dacă premierul însuși vorbește în termeni ipotetici, câtă încredere pot avea cetățenii și mediul de afaceri în aceste măsuri? Mai mult, Bolojan admite că proiectele ar putea fi contestate la Curtea Constituțională și întârziate luni întregi, ceea ce demonstrează lipsa unei fundamentări juridice solide încă de la început.
În plus, premierul pare mai preocupat să bifeze obiective externe, cum ar fi intrarea României în OCDE, decât să rezolve problemele reale din țară. Discursul său abundă în termeni tehnici despre „comitete” și „evaluări”, dar lipsește esențialul: măsuri clare și eficiente pentru cetățenii care se confruntă zilnic cu inflație, taxe împovărătoare și servicii publice precare.
Asemenea promisiuni goale de conținut nu fac decât să amplifice neîncrederea. În loc să livreze soluții, Bolojan pare prins într-un joc politic al declarațiilor, în care fiecare pas este condiționat de un „dacă” și un „poate”. România are nevoie de decizii ferme și de guvernanți care își asumă responsabilitatea, nu de lideri care se ascund în spatele unor termene vagi și al birocrației europene.
În final, mesajul transmis este clar: Ilie Bolojan oferă mai degrabă un plan de intenții decât un program de guvernare. Însă intențiile, oricât de bine prezentate la televizor, nu plătesc facturi și nu rezolvă crizele reale din economie și societate.
sursa foto: ziarulprofit.ro



