Buldozere pe Muntele Sinai: comunitățile creștine cer protejarea locurilor sfinte

Unul dintre cele mai sacre locuri ale lumii, Muntele Sinai, venerat de creștini,  evrei și musulmani și inclus în patrimoniul UNESCO, a intrat în centrul unei controverse internaționale. Autoritățile egiptene au demarat un amplu proiect turistic în zonă, ce prevede construcția de hoteluri, vile și centre comerciale, în ciuda protestelor comunităților beduine și a avertismentelor venite de la Biserica Ortodoxă Greacă, relatează BBC.

De la pelerinaj la turism de masă

Cunoscut local ca Jabal Musa, Muntele Sinai este locul unde, potrivit tradiției biblice și coranice, Moise a primit Cele Zece Porunci și unde Dumnezeu i-ar fi vorbit din rugul aprins. În zonă se află și Mănăstirea Sfânta Ecaterina, ridicată în secolul al VI-lea, considerată cea mai veche mănăstire creștină încă activă.

Timp de secole, locul a fost destinație de pelerinaj și drumeții, ghidate de triburile beduine locale. Astăzi, însă, planurile guvernului egiptean includ dezvoltarea unui mega-resort, parte a proiectului de stat „Marea Transfigurare”. Acesta prevede hoteluri, un centru pentru vizitatori, extinderea aeroportului din apropiere și chiar un teleferic până pe vârful Muntelui Moise.

Beduinii, izgoniți din propriile case

Tribul Jebeleya, cunoscut drept „Păzitorii Sfintei Ecaterina”, se declară printre cei mai afectați. Casele lor turistice au fost demolate, mulți fiind obligați să deshumeze rude din cimitirul local pentru a face loc unei parcări. Scriitorul britanic Ben Hoffler, apropiat de comunitățile din Sinai, afirmă că proiectul este „dezvoltare impusă de sus, care servește interesele străinilor în detrimentul comunității locale”.

Dispute internaționale și tensiuni religioase

Problema a luat și o dimensiune diplomatică. Grecia a reacționat ferm după ce, în mai, o instanță egipteană a stabilit că Mănăstirea Sfânta Ecaterina se află pe teren aparținând statului, reducând drepturile acesteia doar la „folosință”. Arhiepiscopul Ieronymos al II-lea a denunțat decizia drept „o amenințare existențială”.

Patriarhia Greco-Ortodoxă a Ierusalimului a amintit că mănăstirea, care găzduiește și o moschee fatimidă, a fost dintotdeauna un „sanctuar al păcii între creștini și musulmani”. Deși diplomația a dus la o declarație comună Grecia–Egipt privind protejarea identității religioase și culturale, tensiunile rămân.

UNESCO și comunitatea internațională trag un semnal de alarmă

UNESCO a avertizat în 2023 că dezvoltarea turistică riscă să distrugă unicitatea naturală și spirituală a sitului și a cerut oprirea lucrărilor și elaborarea unui plan de conservare. Solicitările au fost ignorate. În iulie, organizația World Heritage Watch a propus includerea zonei pe lista siturilor aflate „în pericol”.

Și regele Charles al III-lea, patron al Fundației Sfânta Ecaterina, a descris locul drept „o comoară spirituală ce trebuie păstrată pentru generațiile viitoare”.

O comoară în prag de schimbare

Autoritățile egiptene justifică proiectul prin necesitatea revitalizării turismului, un sector esențial pentru economie. Obiectivul Cairo este atragerea a 30 de milioane de vizitatori până în 2028. Însă criticii spun că dezvoltarea replică modelul stațiunilor de la Marea Roșie, unde beduinii au fost marginalizați.

Deși Mănăstirea Sfânta Ecaterina va continua să existe, împrejurimile și modul de viață al comunităților locale riscă să fie schimbate ireversibil. Între sacralitatea veche de milenii și presiunile economice moderne, Muntele Sinai se află acum la o răscruce istorică.

sursa foto: www.pemptousia.ro