Consiliul Național al Audiovizualului continuă să își clameze importanța, dar în realitate rămâne un for care pare mai preocupat să își justifice existența decât să apere cu adevărat interesul public. Ultimele declarații ale vicepreședintelui Valentin Jucan scot la iveală nu doar îngrijorările privind dezinformarea, ci și o viziune periculoasă, în care CNA ajunge să se erijeze într-un arbitru absolut al gândirii și al opiniilor.
Instituția vorbește despre mii de linkuri eliminate, despre ordine trimise platformelor și despre campanii „sistemice” care ar justifica intervenții în forță. Dar, în loc să fie garantul libertății de exprimare și al echilibrului mediatic, CNA se transformă treptat într-un cenzor digital. Se laudă că TikTok șterge în opt minute conținuturile semnalate, dar scapă complet esența: dreptul oamenilor de a discuta liber, chiar și atunci când opiniile lor sunt incomode pentru putere.
Mai mult, CNA încearcă să bage sub umbrela „siguranței naționale” ceea ce ar trebui să rămână în zona dezbaterii publice și a educației civice, nu a controlului instituțional. Jucan vorbește despre tineri care discută idei comuniste sau fasciste, ca și cum simpla lor exprimare ar trebui reprimată. În loc să ofere contra-argumente și să susțină un dialog sănătos, CNA vede peste tot amenințări și justifică astfel nevoia de a supraveghea și elimina.
În fața neîncrederii oamenilor, CNA dă vina pe lipsa de educație media. Dar aici apare cea mai mare ironie: aceeași instituție care timp de decenii nu a făcut nimic pentru a stimula gândirea critică și pentru a reglementa haosul mediatic se plânge acum că este prea târziu, că oamenii nu mai pot fi educați într-un an, după ce 30 de ani au fost complet ignorați.
CNA ar trebui să fie garantul pluralismului și al libertății de exprimare, dar în realitate a devenit o instituție reactivă, obosită și prinsă între presiuni politice și obsesia de a arăta că face „ordine”. În loc să apere publicul, CNA pare să se teamă de el.
Departe de a fi o soluție, discursul lui Valentin Jucan nu face decât să confirme imaginea unui for incapabil să ofere direcție și viziune, dar foarte dispus să controleze și să restrângă. O instituție care confundă educația cu cenzura și siguranța națională cu frica de cetățenii care gândesc altfel.
sursafoto: Pittsburgh Post-Gazette
