Costul mediu zilnic pentru întreținerea unui deținut în România a ajuns, în 2024, la 280 de lei, de aproape trei ori mai mare decât acum un deceniu, când era de 92,76 lei/zi, potrivit datelor transmise de Ministerul Afacerilor Interne în urma unei interpelări parlamentare.
La 31 august 2025, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta un efectiv de 25.540 de persoane custodiate, în scădere față de peste 30.000 în 2014. Structura pe gen rămâne constantă, cu aproximativ 95% bărbați și 5% femei, iar media de vârstă a deținuților a crescut de la 37 la aproape 39 de ani în ultimii șapte ani. Numărul persoanelor aflate în arest preventiv a crescut însă de la 2.514 în 2014 la 3.451 în 2025.
Persoanele de cetățenie străină reprezintă un procent redus, sub 2%, cu o ușoară creștere anuală după 2018. Media vârstei deținuților la finalul lunii august 2025 este de 38,64 ani, în creștere față de 37,08 ani în 2018.
Cheltuielile principale pentru întreținerea deținuților sunt alocate personalului și bunurilor și serviciilor necesare funcționării penitenciarelor. Estimările MAI arată că, în medie, întreținerea unui deținut costă echivalentul a 43-57 euro pe zi, sub media europeană de aproximativ 64 euro/zi, sumă care însă, reprezintă un sacrificiu în cazul României. Pe întreţinerea tuturor deţinuţilor din sistemul penitenciar, aceste costuri se ridică la sume uriașe: statul român sacrifică lunar peste 200 de miliarde de lei, chiar în contextul actual de austeritate și restricții bugetare. Această realitate ridică întrebări privind prioritizarea fondurilor publice și eficiența sistemului.
Creșterea costurilor ridică întrebări şi privind eficiența sistemului penitenciar și impactul acestuia asupra reinserției sociale. În condițiile în care întreținerea unui deținut depășește lunar 7.000 de lei din bani publici, se ridică problema motivării persoanelor condamnate să renunțe la infracțiuni. În libertate, un individ cu venit mediu de 2.500 de lei ar putea percepe beneficiile vieții în penitenciar drept mai avantajoase decât munca legală, ceea ce poate submina obiectivele de prevenire și resocializare.
Datele MAI indică că, în pofida creșterii costurilor și scăderii numărului de deținuți, sistemul penitenciar românesc se confruntă cu provocări majore privind eficiența cheltuirii fondurilor publice și stimularea reinserției în societate.
Sursa foto:
