Credincioșii ortodocși și catolici sărbătoresc, pe 25 martie, Buna Vestire sau Blagoveștenia, ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să-L nască pe Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Este cea dintâi sărbătoare dedicată Maicii Domnului, stabilită la exact nouă luni înaintea Crăciunului.
Potrivit Evangheliei după Luca, acest moment sacru s-a petrecut în Nazaret „în luna a șasea” a sarcinii Elisabetei, mama Sfântului Ioan Botezătorul. În documentele istorice, Buna Vestire este atestată pentru prima oară prin biserica ridicată în Nazaret, în secolele IV-V, pe locul în care Fecioara Maria a primit vestea cea bună. La început, data celebrării a variat între 5 ianuarie și 18 decembrie, stabilindu-se ulterior pe 25 martie.
Atât tradiția catolică, cât și cea ortodoxă recunosc Nazaretul drept locul în care s-a petrecut evenimentul, însă fiecare confesiune are propriul loc de închinare: catolicii la Basilica Bunei Vestiri, iar ortodocșii la Biserica grecească „Sfântul Arhanghel Gavriil”.
Tradiții și obiceiuri populare
În popor, Buna Vestire mai este cunoscută drept „ziua cucului”, deoarece se spune că astăzi păsările cântătoare, în special cucul, încep să cânte și vestesc sosirea primăverii. Conform credinței populare, cucul cântă până la Sânziene sau Sfântul Petru, când se transformă în uliu, revenind la forma de cuc abia în ziua de Buna Vestire a anului următor.
În tradiția populară, există și credința că persoanele care se ceartă în ziua de Buna Vestire vor avea necazuri pe tot parcursul anului. De asemenea, este un obicei răspândit ca în această zi să se pună pâine și sare pe pragul casei, ca hrană pentru îngeri.
Ziua Bunei Vestiri este și prima dezlegare la pește din Postul Paștelui, prilej pentru credincioși să sărbătorească împreună, respectând tradițiile străvechi.
