Criză doar pentru popor. În timp ce țara strânge cureaua, directorul Salrom primește o mărire de salariu la 38.000 lei

Într-un moment marcat de anunțuri privind scumpiri, reduceri salariale, disponibilizări și taxe majorate, statul român pare să joace după reguli diferite atunci când vine vorba de propriile funcții de conducere. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat miercuri seară, într-o intervenție la B1 TV, că directorului general al companiei de stat Salrom i-a fost majorat salariul de la 32.000 la 38.000 de lei, la doar câteva zile după tragedia produsă în mina de la Praid.
„Vă dau un exemplu de la Ministerul Economiei, unde sunt de câteva zile. Ministerul Economiei este acel minister cu foarte multe companii de stat. A doua sau a treia zi după ce s-a întâmplat tragedia de la Praid, când întreaga Românie era îngrijorată, erau acolo forţele statului român care încercau să limiteze impactul, directorului Salrom i-au mărit salariul. 38.000 de lei de la 32.000, pe 28 mai 2025”, a declarat ministrul Radu Miruță.
Potrivit acestuia, decizia a fost luată de Adunarea Generală a Acționarilor a Salrom SA, companie aflată în subordinea Ministerului Economiei. Salariul de bază fix nu este singura formă de remunerare, a precizat ministrul. Există și o componentă variabilă, care poate majora consistent veniturile lunare ale directorilor.
„Adunarea Generală a Acţionarilor a decis mărirea acestei indemnizaţii. Doar bucata fixă, că mai au şi o bucată variabilă. Cuprumin, Institutul de Cercetări în Transporturi, 50.000 de lei pe lună, sumă fixă… Mai au o componentă variabilă care creşte. E drept asta? Nu e drept”, a mai spus Miruță.
Întrebat dacă va iniția verificări la nivelul Consiliilor de Administrație ale companiilor din subordinea ministerului, ministrul a răspuns tranșant: „Acolo-i diavolul!”.
În timp ce România se confruntă cu măsuri de austeritate, iar populația suportă din ce în ce mai greu valurile de scumpiri și restricții bugetare, aceste informații pun reflectorul pe modul în care sunt prioritizate resursele publice. Cetățenii, deja împovărați, privesc cu neîncredere și revoltă cum pentru „băieții deștepți” ai statului se găsesc mereu fonduri, în timp ce restul țării este chemat la sacrificii.
Această decizie ridică întrebări serioase despre responsabilitatea socială a celor care administrează companiile de stat și despre criteriile reale în baza cărora se decid aceste creșteri salariale, mai ales în momente de criză.
sursa foto: economedia.ro



