Sancțiunile SUA lovesc Lukoil; Bulgaria preia controlul companiei, România încă stă pe gânduri

În timp ce parlamentul bulgar adoptă legislație de urgență pentru preluarea activelor Lukoil, autoritățile române par să cântărească opțiunile, amânând decizia finală într-un context tensionat pentru securitatea energetică.

Parlamentul Bulgariei a adoptat o lege de urgență prin care statul poate prelua controlul deplin asupra operațiunilor Lukoil din țară. Măsura include rafinăria Neftochim Byrgas, peste 220 de benzinării, terminale și depozite de combustibil, generând venituri anuale de peste 8 miliarde de euro.

Prim-ministrul bulgar Rosen Jelyazkov a precizat că statul va numi administratori speciali, iar compania rusă nu va mai avea drept de vot și nu va putea contesta deciziile guvernului. Pentru a asigura continuitatea aprovizionării, Bulgaria a solicitat o derogare de șase luni de la sancțiuni. În paralel, unități de poliție și contrainformații au fost mobilizate pentru securizarea rafinăriei și a instalațiilor critice.

În România, însă, situația este mult mai lentă. Guvernul evită declarațiile clare, iar oficialii analizează încă scenariile posibile. Potrivit unui înalt reprezentant guvernamental, „într-o săptămână vom ști. Până atunci, ne vom lămuri și cu poziția SUA”. Spre deosebire de Bulgaria, unde rafinăria este un activ strategic, în România atenția se concentrează pe rețeaua de 320 de benzinării deținute de Lukoil.

Rafinăria Petrotel Ploiești, cu o capacitate de 2,4 milioane tone pe an, a fost de aproape un deceniu disponibilă pentru vânzare, însă investitorii au evitat-o din cauza instalațiilor învechite și a costurilor mari de modernizare. Ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, susține că România este „pregătită operațional pentru orice scenariu”, dar naționalizarea este considerată doar „ultima opțiune”.

Situația a atras și atenția Republicii Moldova, care negociază derogări temporare pentru a preveni perturbarea aprovizionării cu combustibili. În timp ce Bulgaria acționează decisiv pentru a proteja infrastructura și a respecta sancțiunile, România continuă să ezite, între grijile energetice și incertitudinile juridice și economice generate de sancțiuni.

Astfel, diferența de ritm între cele două state vecine ridică întrebarea: poate permite România ca indecizia să afecteze securitatea energetică în pragul sancțiunilor internaționale?

Sursa foto: arhiva