EconomieNaționalPoliticSocial

Bolojan ajustează tot ce prinde: doctoratul scade, taxele cresc, vârstă de pensionare majorată

Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează la încă un pachet amplu de reforme economice și fiscale care includ atât noi taxe și contribuții, cât și modificări ale unor drepturi financiare ale bugetarilor, în încercarea de a armoniza cheltuielile publice cu obiectivele de echilibrare bugetară pe 2026. Măsurile au fost prezentate miercuri într‑un proiect de ordonanță de urgență analizat de executiv, potrivit unei surse apropiate procesului decizional.

Un element central în document este instituirea unei „contribuții trimestriale temporare de solidaritate” pentru deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, echivalentă cu o creștere a vechiului sistem de taxă clawback. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că aceasta nu este o taxă complet nouă, ci o majorare, valabilă anterior în special în 2025 și propusă acum să rămână temporar și în 2026, în condițiile în care astfel de contribuții sunt deja aplicate trimestrial asupra producătorilor de medicamente.

Proiectul include și modificări în sistemul public de salarizare pentru personalul cu titlu științific de doctor. În locul actualului spor de doctorat, care în 2026 ar valora aproximativ 950 lei brut lunar, proiectul prevede o indemnizație fixă de 500 lei brut lunar, acordată numai dacă activitatea desfășurată corespunde domeniului titlului și fișei postului.

O altă prevedere ce atrage atenția este creșterea vârstei standard de pensionare pentru militari și alte categorii din sistemul apărare‑ordine publică‑siguranță națională, prin modificarea și completarea legislației pensiilor militare de stat. Această schimbare se va aplica treptat, fără afectarea celor care îndeplinesc deja condițiile de pensionare conform legislației în vigoare.

În plus, pachetul pregătit de Guvern încurajează reducerea cheltuielilor de personal în administrația publică centrală și locală cu aproape 10%, printr‑o combinație de desființări de posturi și optimizări. Autoritățile locale pot ajusta cheltuielile de personal proporțional cu numărul de posturi ce urmează să fie desființate.

Printre alte direcții de reformă menționate în proiect se numără și introducerea unui nou sistem de clasificare a spitalelor, salarizarea pe performanță în sectorul medical, dar și acte normative pentru reducerea cheltuielilor din sistemul sanitar în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.

Guvernul susține că aceste măsuri sunt menite să susțină stabilitatea bugetară și să echilibreze costurile sociale și medicale, însă criticii avertizează asupra impactului pe termen scurt asupra unor categorii de angajați sau furnizori.

Sursa foto: arhivă

Articole similare

Back to top button