Centura Bușteni-Azuga traversează zone dens populate și ridică semne de întrebare
Șantierul variantei ocolitoare care leagă orașele Bușteni și Azuga străbate sectoare intens locuite, printre case, pensiuni și zone construite recent — aspect care a stârnit îngrijorări în rândul localnicilor și șoferilor care circulă frecvent pe Valea Prahovei. Lucrările fac parte dintr-un program mai amplu de descongestionare a traficului pe DN1, în așteptarea viitoarei autostrăzi Ploiești-Brașov, însă proiectul nu este lipsit de provocări.
Varianta ocolitoare Bușteni-Azuga are o lungime de aproximativ 9,43 kilometri și include multiple poduri, tuneluri și intersecții, fiind gândită să preia o parte din traficul local și de tranzit. Totuși, traseul efectiv traversează zone deja dezvoltate, cu case și pensiuni în apropiere, ceea ce ridică întrebări privind impactul asupra comunității și asupra mediului construit.
Proiectul a fost scos la licitație în 2023, iar contractul de execuție a fost atribuit unei asocieri de firme cu liderul în Prahova. Conform estimărilor, valoarea lucrării se apropie de 546 de milioane de lei, fără TVA, iar durata contractului este de 36 de luni, incluzând proiectarea și execuția.
Pe traseu se află 13 poduri peste râul Prahova și afluenți, un pasaj peste calea ferată București-Brașov și cinci sensuri giratorii în punctele cheie de legătură cu DN1, elemente care îl transformă într-o lucrare complexă, nu doar o simplă variantă ocolitoare.
Criticii proiectului atrag atenția că, fiind prevăzut cu o singură bandă pe sens, centura nu va putea absorbi fluxul intens de trafic specific DN1, în special în perioadele de vârf, cum sunt weekendurile sau vacanțele de iarnă și de vară. Intersecțiile cu sensuri giratorii pot crea, de asemenea, noi blocaje, așa cum se întâmplă deja în alte zone de pe traseu.
Autoritățile județene își mențin însă planurile de finalizare a lucrărilor până în decembrie 2027, termenul oficial de predare a centurii Bușteni-Azuga, în pofida unor întârzieri generate de relocări de utilități și descoperirea unor depozite neprevăzute de deșeuri pe traseu. Soluțiile tehnice adoptate pentru evitarea întârzierilor includ relocarea conductelor de gaze sub axul drumului, fără a afecta termenele de avizare.
În lipsa unei autostrăzi care să preia traficul major spre Brașov, aceste centuri ocolitoare sunt considerate deocamdată un pas intermediar important, deși nu lipsit de controversă și provocări pentru comunitățile locale.
Sursa foto: libertatea.ro
