Chișinăul propune predarea limbii române în școlile din stânga Nistrului – reacții și tensiuni în relația cu Tiraspolul

Autoritățile de la Chișinău au relansat o dispută importantă privind educația și identitatea lingvistică în contextul procesului de reglementare transnistreană, propunând ca, începând cu data de 1 septembrie 2026, toate școlile „moldovenești” din regiunea separatistă Transnistria să treacă la predarea în limba română. Inițiativa a fost avansată în cadrul unei întrevederi organizate joi, 26 februarie, în formatul de negocieri „1 + 1” între reprezentanți ai Republicii Moldova și ai administrației de la Tiraspol, în orașul Tiraspol.

Vicepremierul pentru Reintegrare de la Chișinău, Valeriu Chiveri, a susținut că această propunere nu este una pur politică, ci urmărește să le ofere copiilor din regiune șansa de a primi o educație de calitate „în limba lor maternă”, accentul fiind pus pe accesul la o instruire în limba română. Oficialul a mai subliniat că discuțiile vizează și alte aspecte legate de reintegrare, precum circulația liberă peste Nistru și respectarea drepturilor omului.

Propunerea Chișinăului vine pe fondul unei istorii recente în care limba română a fost consolidată ca element central al identității și sistemului educațional din Republica Moldova. În 2023, Parlamentul de la Chișinău a adoptat o lege prin care sintagma „limba moldovenească” a fost înlocuită în toată legislația cu sintagma „limba română”, reflectând astfel voința majorității cetățenilor și recunoașterea oficială a limbii române ca limbă de stat.

Reprezentanții administrației separatiste de la Tiraspol au respins ferm propunerea, considerând că această abordare reprezintă o ingerință în politica educațională a regiunii autoproclamate și argumentând că, potrivit lor, majoritatea populației vorbește „limba moldovenească”. Oficialii de la Tiraspol au insistat pe faptul că deciziile privind limba de predare în școli ar trebui luate de comunitățile locale.

Tensiunile pe tema limbii de predare nu sunt noi. Anterior, Chișinăul a abordat și subiectul școlilor cu predare în limba română din Transnistria, cerând administrației separatiste să nu exercite presiuni asupra elevilor și cadrelor didactice din aceste instituții. De asemenea, discuțiile în format politico-diplomatic au făcut parte din eforturile de reglementare a conflictului transnistrean, în care educația și drepturile lingvistice ocupă un loc important.

Propunerea Chișinăului de a introduce limba română ca limbă principală de predare în toate școlile din stânga Nistrului reflectă nu doar o chestiune educațională, ci și una politică și identitară, în contextul eforturilor de consolidare a suveranității și unității teritoriale a Republicii Moldova. Rămâne de văzut dacă reprezentanții de la Tiraspol vor accepta această inițiativă sau dacă disputa se va intensifica în rundele următoare de negocieri.

Sursa foto: info1.md