Educația din Moldova: schimbări majore de la mic la mare
Parlamentul din Republica Moldova a aprobat în lectura finală o serie de modificări semnificative la Codul Educației, menite să restructureze sistemul de învățământ și să introducă măsuri ce au provocat deja dezbateri în societate.
Printre prevederile care au fost votate se numără reintroducerea notelor pentru elevii de clasa a IV‑a, ce urmează să intre în vigoare începând cu 1 septembrie 2026, după ani în care aceștia au încheiat mediile pe baza descriptorilor calitativi. Ulterior unei dezbateri îndelungate în rândul părinților și al cadrelor didactice, reforma urmărește alinierea țării la practici mai apropiate de cele europene, însă criticii susțin că elevii mici nu erau pregătiți pentru această schimbare bruscă.
O altă măsură notabilă a vizat reorganizarea rețelei școlare, prin care 73 de școli cu efective reduse de elevi urmau să fie desființate sau comasate cu unități mai mari. Dintre acestea, aproximativ 10 școli au fost închise complet, afectând în special comunitățile rurale unde alternativele erau deja limitate. Reformatorii au pledat pentru eficientizarea resurselor educaționale, argumentând că unitățile cu puțini copii nu pot asigura oportunități egale de învățare. Pentru elevii afectați, s‑au prevăzut măsuri speciale, inclusiv asigurarea de transport școlar și alocații financiare temporare pentru părinți.
De asemenea, proiectul de lege a inclus dispoziții controversate privind funcțiile universitare: rectorii vor putea pretinde la un al treilea mandat în fruntea universităților, o schimbare semnificativă față de reglementările anterioare care limitau astfel de mandate. Această modificare a stârnit critici din partea opoziției și a unor experți, care consideră că extinderea perioadei de conducere poate întări vechile rețele de putere și poate reduce dinamica academică internă.
Reforma legislativă a avut și alte elemente destinse sprijinirii cadrelor didactice și tinerilor specialiști. De exemplu, docenții universităților vor putea primi indemnizații pentru relocare sau sprijin în găsirea unui loc de muncă în instituțiile publice de învățământ, în primele cinci ani de activitate.
Criticii și susținătorii noii legi au urmărit îndeaproape procesul legislativ, iar dezbaterile din spațiul public au reflectat temeri legate de calitatea educației, echitatea în accesul la școală și autonomia instituțiilor universitare. În timp ce unii susțin că schimbările vor moderniza sistemul de învățământ, alții se tem că măsurile vor accentua inegalitățile și vor afecta comunitățile vulnerabile.
Sursa foto: arhivă
