România urcă vizibil într-un clasament mai puțin discutat în spațiul public, dar cu impact major asupra economiei globale: cel al persoanelor cu averi foarte mari. Potrivit unui studiu internațional citat de presa economică, numărul românilor considerați „ultra-bogați” — cu averi de peste 30 de milioane de dolari — a crescut cu 93% în ultimii cinci ani, ajungând la aproximativ 749 de persoane în 2026.
Această evoluție plasează România printre liderii europeni la ritmul de creștere, depășită doar de Polonia și Turcia. În același timp, la nivel continental, numărul total al acestor persoane a crescut cu 26%, semn al unei acumulări accelerate de capital în mai multe economii emergente din Europa de Est.
Europa bogăției accelerate: Estul câștigă teren
Datele din raport arată o hartă economică în schimbare. Țări precum Polonia, Turcia și România înregistrează cele mai rapide creșteri ale averilor mari, în timp ce economiile occidentale rămân dominante în termeni absoluți, cu Germania, Marea Britanie și Franța în topul clasamentului.
România, deși rămâne la coada Europei ca număr total de ultra-bogați, compensează prin ritmul accelerat de creștere. Specialiștii vorbesc despre o combinație de factori: expansiunea sectorului imobiliar și IT, dezvoltarea antreprenoriatului local, dar și acumulări de capital în industrii tradiționale. Fenomenul nu este izolat, ci face parte dintr-o tendință mai amplă în care economiile emergente recuperează diferențe istorice față de Vest.
Între cifre spectaculoase și realitatea de zi cu zi
Dincolo de statistici, discrepanța rămâne vizibilă. În timp ce numărul celor foarte bogați crește rapid, România continuă să se confrunte cu provocări legate de venituri medii, inflație și acces inegal la resurse. Tocmai această diferență face ca astfel de rapoarte să fie interpretate în moduri opuse: pentru unii, semn de maturizare economică, pentru alții, o accentuare a polarizării sociale.
Iar dacă tendința continuă în același ritm, întrebarea care se conturează nu ține doar de câți bogați apar în statistici, ci de cum se resimte această creștere într-o societate în care distanța dintre vârf și bază rămâne încă vizibilă în viața de zi cu zi.
Sursa foto: briefed.ro
