Proiectul noii legi a salarizării prevede majorări pentru mai multe categorii de demnitari, inclusiv pentru parlamentari. Conform formei actuale a documentului, indemnizațiile acestora ar urma să crească de la aproximativ 19.000 brut (cca10.951 de lei net) la până in 25.000lei brut lunar(14.391 de lei net), ceea ce înseamnă un plus de aproape 3.000 de lei pentru fiecare parlamentar.
Creșteri sunt prevăzute și pentru alte funcții din zona de vârf a administrației publice, în linie cu o reașezare generală a grilei salariale. Executivul susține că noul sistem urmărește o corelare mai clară a salariilor în funcție de responsabilitate și coeficienți unificați, cu aplicare completă din 2027.
În același timp, proiectul a stârnit critici în spațiul public și din partea sindicatelor, care avertizează că diferențele dintre diverse categorii de bugetari se pot accentua în loc să fie corectate.
Educația, între creșteri pe hârtie și tensiuni între generații de profesori
În sistemul de educație, noua lege a salarizării aduce o recalibrare a grilei, cu salarii de bază stabilite în funcție de coeficienți și o valoare de referință unică. Pentru un profesor preuniversitar cu grad didactic I și 25 de ani vechime, salariul brut ar urma să ajungă la aproximativ 10.164 de lei(cca 6000 lei net), în timp ce un debutant pornește de la circa 7.400–7.900 de lei brut(cca 4500 net), în funcție de încadrare.
Deși pe ansamblu sunt prevăzute creșteri față de nivelurile actuale, reforma introduce și schimbări importante de structură: dispar unele mecanisme clasice de avansare, precum gradația de merit, care ar urma să fie înlocuită de premii de performanță. Totodată, sporurile sunt integrate sau limitate în noua formulă de calcul.
Aici apare una dintre principalele surse de tensiune din sistem. Profesorii aflați deja în activitate ar urma să fie protejați de eventuale scăderi salariale prin mecanisme de compensare, în timp ce noile generații de cadre didactice vor intra direct pe grila nouă, fără raportare la veniturile actuale. În practică, acest lucru poate duce la diferențe de tratament între persoane aflate în aceeași profesie, dar angajate în momente diferite.
O reformă care uniformizează cifrele, dar complică percepția echității
Guvernul susține că noua lege a salarizării urmărește eliminarea inechităților din sistemul public și o formulă mai transparentă de calcul. Totuși, modul de aplicare pe domenii diferite – de la educație la zona demnitarilor – generează percepții divergente în spațiul public.
Pe de o parte, este invocată nevoia de predictibilitate și modernizare a grilelor. Pe de altă parte, apar întrebări legate de echitate între categorii de bugetari, mai ales într-un context în care unele salarii cresc vizibil, iar altele sunt plafonate sau redistribuite. În plus, în contextul actual, în care se presupune că România trebuie să strângă cureaua pentru a ieși din criză, ne întrebâm cum de demnitarii își pot mării salariile, când nu mai departe de începutul lui 2026 și-au mărit veniturile. Și cât de ,,echitabil” este ca un parlamentar să aibă salariu de circa trei ori mai mare decât un profesor?
Rămâne de văzut dacă aplicarea din 2027 va reuși să reducă diferențele din sistem sau dacă va muta dezbaterea din zona cifrelor în cea a percepției de corectitudine între profesii.
Sursa foto: arhivă
