Practici discutabile în justiție: delegări repetate pentru magistrați fără experiență și vechime
Numiri pe bază de pile sau legalitate? Cazul delegărilor successve la Tribunalul Prahova
De câțiva ani, în sistemul judiciar românesc apar numeroase controverse legate de delegările succesive și numirile în funcții de conducere ale magistraților. În cazul Tribunalului Prahova, această situație a atras atenția după ce soția unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătoarea Alexandra – Andreea Ene, a beneficiat de șase delegări consecutive în funcții de conducere, fără a fi trecută prin concurs, confom publicației Ziare.Com. Aceste delegări au fost criticate de foști magistrați precum Augustin Zegrean și Cristi Dănileț, care consideră aceste practici ilegale și o formă de eludare a legii.
Un caz controversat: soția unui membru CSM în fruntea tribunalului
Alexandra – Andreea Ene, soția lui Alin Ene, fost președinte al Judecătoriei Ploiești și actual membru CSM, a beneficiat de multiple delegări pentru poziții de conducere la Tribunalul Prahova, deși legea prevede că un judecător nu poate participa la concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere dacă nu are o vechime de cel puțin un an în acea instanță. În schimb, delegările de către CSM permit ocuparea acestor poziții fără concurs și fără vechimea necesară, fiind considerate temporare.
Astfel, în ianuarie 2023, după doar două săptămâni de la numirea soțului său în CSM, Alexandra Ene primea prima delegare pentru funcția de președintă a Secției Civile a Judecătoriei Ploiești, pentru o perioadă de șase luni. În următorii doi ani, ea a primit alte delegări, fiind promovată și la Tribunalul Prahova, în condițiile în care nu îndeplinea condițiile legale pentru concurs.
Delegări de persoane fără vechime și critici
Pe 18 iunie 2026, CSM a aprobat cea de-a șasea delegare pentru Ene, de această dată pentru funcția de vicepreședintă a Tribunalului Prahova. În același timp, alți doi magistrați – Andreea Burlacu și Ștefan – Andrei Boroș – au fost delegați în funcții de conducere, deși aveau doar o lună de experiență în instanță, fără vechimea minimă de un an. Aceștia nu puteau participa la concursuri pentru aceste poziții, conform legislației.
Cristi Dănileț, fost membru CSM, critică aceste practici, afirmând că delegările reprezintă o formă de eludare a legii și vulnerabilizează statutul judecătorilor. În opinia sa, delegarea trebuie limitată la maximum șase luni, iar orice prelungire ar trebui să fie justificată și autorizată conform legii.
Procedura și reacțiile oficiale
CSM susține că delegările s-au făcut respectând toate procedurile legale și că se bazează pe evaluări ale calităților administrative ale judecătorilor. Tribunalul Prahova a transmis că aceste delegări sunt procedurale și că magistrații delegați dețin abilitățile necesare pentru funcțiile respective, fără a comenta asupra aspectelor legale legate de vechime.
Deși hotărârile CSM privind aceste delegări nu au fost încă motivate și publicate, aceste practici ridică semne de întrebare cu privire la transparența și legalitatea numirilor în funcții de conducere în sistemul judiciar.
Sursa foto: arhivă
