Țebea, loc de pelerinaj pentru patrioți
În fiecare an, în weekendul cel mai apropiat de data de 10 septembrie, localitatea hunedoreană Țebea, din comuna Baia de Criș, devine locul în care mii de români vin să-și amintească de unul dintre cele mai importante personaje ale istoriei naționale. Este ziua în jurul căreia se desfășoară Serbările Naționale de la Țebea, dedicate lui Avram Iancu, omul care a intrat în memoria colectivă drept „Crăișorul Munților”.
Avram Iancu a murit la 10 septembrie 1872, la Baia de Criș, la doar 48 de ani. A fost înmormântat la Țebea, lângă Gorunul lui Horea, iar locul său de veci a devenit, de-a lungul timpului, unul dintre cele mai puternice simboluri ale luptei românilor din Transilvania pentru drepturi și demnitate.
În 2026, manifestările de la Țebea sunt programate pentru duminică, 13 septembrie. Ziua începe cu ceremonialul solemn de la Panteonul Moților, unde sunt programate slujba de pomenire, evocarea personalității lui Avram Iancu, depuneri de coroane și defilarea Gărzii de Onoare. Mai târziu, solemnitatea este completată de un spectacol folcloric, într-o atmosferă în care istoria, tradiția și cultura românească se întâlnesc.
De la tânărul avocat la „Crăișorul Munților”
Născut în 1824, la Vidra de Sus, Avram Iancu provenea dintr-o familie de moți și a urmat studii juridice la Cluj. Era un tânăr avocat atunci când Europa și Transilvania au fost cuprinse de revoluțiile anului 1848.
Pentru românii ardeleni, anul 1848 a însemnat începutul unei perioade decisive. La marile adunări de la Blaj au fost formulate revendicări privind drepturile naționale și sociale ale românilor, iar Avram Iancu s-a remarcat rapid drept unul dintre liderii acestei mișcări.
În Munții Apuseni, Iancu a organizat și condus formațiunile de moți care au luptat în timpul confruntărilor din 1848-1849. A devenit figura centrală a rezistenței românești din zonă și a căpătat o autoritate care depășea cu mult rolul unui simplu conducător militar. Pentru oamenii din Apuseni, el reprezenta speranța că vocea lor putea fi auzită.
După înfrângerea revoluției, destinul său a intrat pe un drum tot mai dificil. A intrat în conflict cu autoritățile, a fost supravegheat, urmărit și arestat, iar dezamăgirile politice s-au adăugat problemelor personale de sănătate. Ultimii ani ai vieții au fost marcați de suferință și izolare.
Un simbol care trece dincolo de politică
Astăzi, numele lui Avram Iancu continuă să aibă o forță aparte. La Țebea ajung în fiecare an români din toate colțurile țării, oameni care vor să depună o floare, să aprindă o lumânare sau pur și simplu să fie prezenți într-un loc încărcat de istorie.
Printre participanți se află și membri ai mai multor formațiuni politice, în special ai partidelor cu orientare suveranistă, care își mobilizează membrii și simpatizanții pentru această zi. Pentru mulți dintre cei care vin însă, întâlnirea de la Țebea depășește competiția politică de moment. Avram Iancu este privit ca un simbol al patriotismului, determinării, al curajului și al luptei pentru identitate națională.
Poate că aceasta este și explicația pentru care „Crăișorul Munților” continuă să unească, după mai bine de 150 de ani de la moartea sa, oameni foarte diferiți. În jurul mormântului său, vocile politice se pot amesteca, dar memoria rămâne aceeași.
Iar cât timp românii vor continua să urce spre Țebea în fiecare septembrie, povestea lui Avram Iancu nu va rămâne doar într-o carte de istorie. Va continua să fie spusă, simțită și transmisă mai departe, de la o generație la alta.
Sursa foto: romaniaturistica.ro
