Contractele de arendă ar putea fi încheiate pe cel puțin 5 ani
O nouă variantă pentru terenurile agricole
Contractele de arendă ar putea avea o durată minimă de cinci ani, potrivit unui nou proiect pregătit de Ministerul Agriculturii. Propunerea vine după ce varianta care impunea o perioadă de cel puțin șapte ani a fost declarată neconstituțională anul trecut.
Noua formă a proiectului încearcă să ofere fermierilor mai multă stabilitate atunci când lucrează terenuri luate în arendă, dar și să păstreze pentru proprietari posibilitatea de a lua decizii asupra propriilor terenuri. Proiectul este în etapa de pregătire și urmează să fie transmis Parlamentului.
Alegerea perioadei de cinci ani nu este întâmplătoare. Autorii propunerii încearcă să găsească un echilibru între nevoia fermierului de a avea suficient timp pentru investiții și exploatarea terenului și dreptul proprietarului de a dispune de proprietatea sa.
Prețul arendei ar putea fi renegociat
O altă prevedere importantă se referă la valoarea arendei. În anumite condiții, proprietarul ar putea solicita renegocierea acesteia atunci când nivelul arendei înregistrează o diferență semnificativă față de valorile de referință.
Pragul avut în vedere în proiect este de 25%, raportat la valorile medii existente la nivel local, județean sau național. Mecanismul ar urma să ofere un reper pentru discuțiile dintre proprietar și fermier, într-o piață în care prețurile terenurilor și costurile agricole se pot modifica de la un an la altul.
Proiectul păstrează, totodată, posibilitatea ca proprietarul să își retragă terenul din arendă atunci când dorește să îl lucreze personal. Sunt prevăzute și reguli menite să facă mai clară relația dintre cele două părți și modul în care sunt gestionate contractele.
După disputa celor șapte ani, se caută o variantă acceptabilă
Discuția privind durata contractelor de arendă nu este nouă. O variantă legislativă care stabilea o perioadă minimă de șapte ani a ajuns la Curtea Constituțională, care a considerat că anumite prevederi afectau în mod neproporțional dreptul de proprietate și libertatea economică.
Acum, noua propunere pornește de la cinci ani și introduce mai multe mecanisme prin care relația dintre fermieri și proprietarii terenurilor ar putea fi ajustată în funcție de evoluția pieței.
Pentru agricultura românească, miza este importantă: fermierii au nevoie de stabilitate pentru a investi în terenurile pe care le exploatează, în timp ce proprietarii vor să păstreze controlul asupra unei proprietăți care le aparține. Rămâne de văzut dacă noua formulă va reuși să împace aceste două interese și, mai ales, dacă forma finală a legii va rezista tuturor etapelor legislative.
Sursa foto: arhivă
