Un subiect controversat a revenit în dezbaterea publică din România și Republica Moldova: ideea că Uniunea Europeană ar putea decide unirea celor două state, ca soluție la provocări geopolitice majore. Declarația a fost făcută de către Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării din Republica Moldova, într‑un interviu pentru presa locală în care a argumentat că, în contextul instabilității regionale, Bruxellesul ar putea considera unirea ca o modalitate de consolidare a securității și prosperității pentru ambele țări.
Ce s‑a spus și ce nu s‑a spus oficial
Conform lui Șalaru, declarațiile recente ale președintelui Maia Sandu privind deschiderea spre un referendum de unire cu România ar reflecta o realitate geopolitică amplificată de incertitudinile generate de conflictul din Ucraina, influența Rusiei și obstacolele întâmpinate de Chișinău pe drumul spre integrarea europeană. El a sugerat că, dacă integrarea Republicii Moldova în UE ar fi blocată de state membre – invocând exemplele unor țări reticente la extindere – Bruxellesul ar putea privi reunificarea ca o soluție alternativă.
Cu toate acestea, nu există nicio dovadă oficială din partea UE că o astfel de decizie ar fi în curs de adoptare sau că instituțiile comunitare ar planifica vreun mecanism prin care să decidă unilateral unirea celor două state. Politica de extindere a Uniunii rămâne centrată pe criterii clare de aderare, negocieri îndelungate și voința suverană a țărilor candidate. În realitate, șefii de stat și de guvern europeni au subliniat constant necesitatea respectării procedurilor democratice și a suveranității naționale în astfel de chestiuni.
Poziția liderilor de la Chișinău și București
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în mod repetat că ar vota „da” la un eventual referendum privind unirea cu România, dar a subliniat că pentru moment nu există o majoritate clară în favoarea unirii în rândul cetățenilor moldoveni și că prioritatea actuală rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Agenții de sondaj indică faptul că susținerea populară pentru unire este în jur de o treime din populație, cu o pondere semnificativă de oameni care sunt fie împotrivă, fie indeciși.
De partea cealaltă, oficialii de la București, inclusiv președintele Nicușor Dan, au exprimat deschiderea față de ideea unirii în principiu, dar au subliniat că o astfel de decizie ar trebui să fie rezultatul unui proces democratic, bazat pe voința populației din ambele state.
Contextul european și limitele rolului UE
Modelul european actual presupune ca orice schimbare majoră de granițe sau uniune între state suverane să fie rezultatul deciziilor interne ale țărilor respective, nu impuse de instituții externe. Chiar în procesul de extindere al UE, deciziile privind aderarea se bazează pe negocieri complexe, reforme interne și evaluări ale conformității cu criteriile europene – nu pe directive ce ar putea „decide unificări” peste capul unei populații.
Analizele geopolitice arată că temele de securitate, de la conflictul din Ucraina până la influența Rusiei, pot influența discuțiile despre viitorul regiunii, dar acestea rămân strategii și opinii politice, nu proiecte normative ale Uniunii.
Concluzie
Afirmațiile privind o posibilă decizie a Uniunii Europene de a impune unirea între România și Republica Moldova rămân, în esență, un scenariu teoretic și polarizant, fără susținere oficială din partea instituțiilor comunitare. Deocamdată, atât Chișinăul, cât și Bucureștiul își continuă parcursurile suverane către integrarea europeană, iar orice pas în direcția unei uniuni teritoriale va depinde în primul rând de deciziile și voința democratică ale cetățenilor ambelor țări.
Sursa foto: digi24.ro
