AUR schimbă tonul pe tema companiilor de stat

După luni întregi în care a criticat dur ideea listării companiilor de stat la bursă și a acuzat guvernul că „vinde țara”, AUR vine acum cu o propunere aproape identică în propriul program de guvernare prezentat la Cotroceni. Documentul depus de partidul condus de George Simion prevede atragerea de capital prin listarea unor companii controlate de stat, într-un model care, potrivit formațiunii, ar trebui să favorizeze investitorii români și fondurile autohtone.

Schimbarea de poziție a stârnit reacții rapide în spațiul politic, mai ales că AUR s-a aflat printre cei mai vocali critici ai planurilor promovate în ultimele luni de guvernul Bolojan privind reformarea companiilor de stat. În primăvară, partidul a susținut inclusiv demersuri parlamentare împotriva vânzării de acțiuni din firme strategice și a folosit frecvent discursul „nu ne vindem țara” în atacurile la adresa Executivului.

Diferența dintre „privatizare” și „listare”

Liderii AUR susțin însă că există o diferență esențială între ceea ce propunea guvernul și ceea ce dorește partidul acum. Potrivit explicațiilor oferite de reprezentanții formațiunii, statul ar urma să emită acțiuni noi pentru companiile respective, iar fondurile obținute să intre direct în dezvoltarea acestora, fără ca statul să piardă controlul majoritar.

De cealaltă parte, susținătorii reformei pieței de capital spun că exact acesta era și argumentul folosit anterior de guvern: transparență mai mare, management mai eficient și acces la finanțare pentru companiile de stat. Premierul Ilie Bolojan declara recent că listarea unor pachete minoritare nu înseamnă „vânzarea companiei”, ci o metodă de modernizare și control mai strict asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici.

În plus, ideea listării la bursă nu este nouă în politica românească. Ea apare inclusiv în reformele asumate prin PNRR și a fost susținută, în diferite momente, de mai multe partide aflate la guvernare.

O schimbare de strategie sau doar o schimbare de discurs?

Disputa scoate însă la suprafață o problemă mai profundă a politicii românești: diferența dintre mesajele electorale și soluțiile economice pe care partidele ajung să le susțină atunci când se apropie de putere. Pentru mulți alegători, contradicția dintre retorica naționalistă și măsurile propuse acum ridică inevitabil semne de întrebare.

În același timp, dezbaterea despre companiile de stat pare să depășească simpla luptă politică. România are nevoie de investiții și de reforme reale, însă neîncrederea acumulată după privatizările controversate din trecut continuă să apese greu asupra oricărei discuții despre bursă, acțiuni și capital privat. Iar între promisiunea modernizării și teama de a pierde controlul asupra unor active strategice, mulți români încă încearcă să înțeleagă unde se termină reforma și unde începe propaganda.