Prag mai mare pentru înființarea unui partid
Partidele politice din România ar putea funcționa după reguli semnificativ diferite dacă proiectul de lege pregătit de Autoritatea Electorală Permanentă va fi adoptat. Documentul prezentat vineri de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, propune modificări care vizează atât înființarea formațiunilor politice, cât și modul în care acestea sunt conduse, organizate și, în cele din urmă, dizolvate.
Una dintre cele mai importante schimbări se referă la numărul de membri necesari pentru înființarea unei formațiuni. De la pragul actual de trei persoane, AEP propune trecerea la minimum 100 de cetățeni români cu drepturi electorale, cu reprezentarea ambelor sexe. Autoritatea susține că actuala regulă a dus inclusiv la apariția unor partide constituite în jurul acelorași familii.
Proiectul vine și cu o schimbare instituțională importantă. Înregistrarea partidelor nu ar mai urma să fie gestionată de Tribunalul București, ci de AEP, printr-o procedură administrativ-jurisdicțională. Deciziile Autorității ar putea fi contestate ulterior la Curtea de Apel București.
Mandate limitate și reguli mai stricte în interiorul formațiunilor
AEP propune și reguli mai clare pentru conducerea partidelor. Mandatele celor aflați în structurile de conducere, în comisiile de arbitraj sau în organismele de control financiar ar urma să fie de cel mult patru ani. În același timp, o funcție ocupată interimar nu ar putea rămâne în această situație mai mult de șase luni.
Și procedurile de excludere a membrilor ar urma să fie mai bine reglementate. Persoana vizată ar trebui să fie informată cu privire la motivele deciziei și să aibă posibilitatea de a se apăra și de a contesta hotărârea în interiorul partidului. Decizia ar trebui să fie motivată și adoptată prin vot secret.
O altă noutate este legată de denumirile și siglele formațiunilor. AEP vrea ca acestea să fie nu doar disponibile, ci și suficient de diferite de cele deja existente, pentru a evita confuziile. Ar putea fi respinse denumiri care imită numele unor instituții publice sau folosesc termeni precum „poliție”, „jandarmerie” ori „autoritate”.
Fundații politice și o perioadă de tranziție
Proiectul deschide și posibilitatea ca fiecare partid să înființeze o fundație politică, inclusiv formațiunile care nu sunt reprezentate în Parlament. Aceste structuri ar putea desfășura activități de cercetare, educație politică, pregătire profesională și elaborare de politici publice.
AEP propune, totodată, ca partidele să fie definite drept persoane juridice de drept privat și de utilitate publică, o formulare diferită de cea din legislația actuală.
Dacă proiectul va fi adoptat, formațiunile existente ar urma să primească șase luni pentru a-și pune actele interne în acord cu noile prevederi. Până atunci, însă, propunerile vor trece prin etapa de consultare publică și vor putea fi modificate.
Dincolo de numărul de membri sau de procedurile administrative, miza proiectului este mai largă: cât de ușor ar trebui să poată apărea un partid nou și cât de strict trebuie reglementată viața politică din interiorul lui? Răspunsul la această întrebare ar putea schimba nu doar regulile de funcționare ale partidelor, ci și felul în care românii vor putea construi, în viitor, alternative politice.
Sursa foto: facebook AEP
