Amnistia fiscală, un eșec parțial: Statul a recuperat sub 10% din datoriile restante, în ciuda facilităților acordate
Amnistia fiscală decretată de stat s-a dovedit a fi mai puțin eficientă decât se anticipa, reușind să aducă la buget sub 10% din totalul restanțelor de încasat. Conform datelor furnizate de ANAF, doar 122.000 de persoane fizice și juridice au beneficiat de această măsură, achitând în total aproximativ 6,5 miliarde de lei, dintr-un volum de datorii ce depășește 40 de miliarde de lei.
Rezultate modeste pentru persoane fizice și firme
În rândul persoanelor fizice, statul a recuperat mai puțin de 500 de milioane de lei, de la doar 81.000 de contribuabili dintr-un total de peste 800.000 de datornici. Aceștia au beneficiat de reduceri parțiale ale datoriilor și de anularea dobânzilor acumulate. În ceea ce privește firmele, 41.000 de companii au scăpat de penalități, contribuind cu peste 6 miliarde de lei la bugetul de stat. Cea mai mare datorie achitată s-a ridicat la impresionanta sumă de 2,3 miliarde de lei.
Probleme de sistem
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, și-a exprimat rezervele cu privire la eficiența amnistiei fiscale și a subliniat necesitatea unor reforme structurale. „Dacă ANAF ar fi o instituție eficientă, nu am mai avea nevoie de amnistie fiscală. Trebuie să intervenim legislativ în domeniul falimentului și al incapacității de plată pentru a spori capacitatea ANAF de a acționa rapid”, a declarat ministrul.
Riscuri și efecte negative
Experții fiscali atrag atenția asupra riscurilor pe termen lung generate de astfel de măsuri. Dan Schwartz, specialist în fiscalitate, avertizează: „Amnistia fiscală este periculoasă deoarece erodează încrederea contribuabililor în corectitudinea sistemului fiscal. Mulți aleg să nu-și plătească intenționat datoriile, anticipând că o nouă amnistie va fi implementată.”
La finalul anului trecut, România înregistra aproximativ un milion de datornici la Fisc, iar rezultatele modeste ale acestei amnistii ridică semne de întrebare cu privire la eficiența măsurilor de colectare a creanțelor și la necesitatea reformării administrației fiscale.
