APADOR-CH câștigă procesul pentru transparență
După mai bine de doi ani de dispute în instanță, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a obținut o victorie importantă în procesul intentat Guvernului României privind secretizarea informațiilor referitoare la ajutorul militar acordat Ucrainei. Instanța a decis că Executivul trebuie să comunice numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate aceste sprijiniri începând cu anul 2020, deschizând astfel calea către o mai mare transparență asupra deciziilor luate din bani publici.
Procesul nu vizează dezvăluirea unor informații militare sensibile sau a unor detalii care ar putea afecta securitatea națională, ci clarificarea modului în care au fost adoptate hotărârile de Guvern și a cadrului legal în baza căruia România a oferit sprijin Ucrainei. Reprezentanții APADOR-CH susțin că autoritățile au invocat în mod excesiv argumentul secretizării, deși legislația privind accesul la informațiile de interes public impune un nivel ridicat de transparență în activitatea instituțiilor statului.
Cât a cheltuit România până acum? Întrebarea rămâne fără răspuns, deocamdată
Deși hotărârea instanței obligă Guvernul să ofere informații despre actele administrative prin care au fost aprobate ajutoarele, valoarea totală a sprijinului militar acordat Ucrainei nu este încă publică. Tocmai acesta este unul dintre motivele pentru care organizația a inițiat demersul în instanță, argumentând că cetățenii au dreptul să știe cum sunt utilizate resursele statului, atât timp cât divulgarea acestor informații nu pune în pericol operațiunile militare sau interesele strategice ale României.
Într-o democrație normală, ar fi firesc ca cetățenii să știe cu cât ajută România Ucraina. Este un lucru pe care contribuabilii din alte state europene îl pot afla fără complicații.
În ultimii ani, România a oferit Ucrainei sprijin sub diverse forme, de la asistență umanitară și logistică până la contribuții în cadrul unor programe internaționale de susținere a capacității de apărare a statului vecin. Unele dintre aceste contribuții au fost făcute publice, însă o parte a deciziilor privind ajutorul militar a rămas clasificată.
Conform datelor disponibile și unei analize realizate de Le Monde, până în decembrie 2024 România deja contribuise cu 1,12 miliarde de euro sprijin pentru Ucraina.
Transparența și securitatea, două principii care trebuie să coexiste
Hotărârea instanței readuce în prim-plan dezbaterea privind echilibrul dintre protejarea intereselor de securitate și dreptul cetățenilor de a fi informați. În opinia APADOR-CH, secretizarea nu poate deveni o regulă generală pentru orice decizie care privește domeniul apărării, iar invocarea securității naționale trebuie justificată de fiecare dată în mod concret.
,,Ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici. Este firesc ca cetățenii care produc acești bani să știe, măcar la nivel minimal, cum și pe ce bază au fost luate deciziile respective. Mai ales în contextul în care același Guvern le cere cetățenilor săi eforturi bugetare și măsuri de austeritate.
Secretomania instituțională nu protejează securitatea națională. Dimpotrivă, ea alimentează neîncrederea și narativele conspiraționiste, împiedicând cetățenii să înțeleagă cum funcționează guvernarea și cum sunt cheltuiți banii publici” susțin reprezantanții APADOR.
Dincolo de miza juridică, cazul ridică o întrebare care privește orice democrație: cât de mult trebuie să știe cetățenii despre deciziile luate în numele lor? Răspunsul nu este întotdeauna simplu, însă hotărârea instanței arată că transparența și securitatea nu sunt neapărat valori aflate în conflict, ci principii care trebuie să funcționeze împreună atunci când în joc se află încrederea publicului în instituțiile statului.
Sursa foto: stiripesurse.ro
