Parlamentul European vrea rețele sociale mai sigure pentru copii

Presiune mai mare asupra platformelor digitale

Rețelele sociale au devenit o parte aproape imposibil de separat de viața copiilor și adolescenților, iar Parlamentul European vrea ca platformele digitale să poarte o responsabilitate mai mare pentru siguranța celor care le folosesc. Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European a adoptat un raport prin care cere aplicarea mai strictă a regulilor existente și introducerea unor măsuri suplimentare pentru protejarea minorilor. Raportul a fost aprobat cu 17 voturi pentru, trei împotrivă și patru abțineri.

Eurodeputații susțin că serviciile online ar trebui concepute pornind de la siguranță și protejarea vieții private, nu să adauge aceste elemente ulterior. Printre propuneri se numără limitarea celor mai agresive mecanisme care încurajează utilizarea compulsivă a platformelor și introducerea unor măsuri speciale pentru sistemele care recomandă conținut utilizatorilor.

Parlamentarii europeni cer, de asemenea, mai multă transparență în privința algoritmilor. În prezent, utilizatorii nu au întotdeauna posibilitatea de a înțelege de ce anumite materiale le sunt afișate, în timp ce altele sunt ascunse sau eliminate. Pentru copii și adolescenți, această lipsă de claritate poate fi cu atât mai problematică.

„Youth mode” și reguli noi pentru influenceri

Una dintre ideile susținute de eurodeputați este introducerea unui așa-numit „youth mode”, destinat utilizatorilor minori. Acesta ar urma să dezactiveze publicitatea targetată și să limiteze anumite funcții considerate dependente sau manipulative. Parlamentul cere, totodată, măsuri de protecție împotriva exploatării comerciale a copiilor în mediul online.

În atenția eurodeputaților au intrat și influencerii, considerați tot mai influenți în formarea percepțiilor și aspirațiilor celor tineri. Parlamentul propune elaborarea unui cod european de conduită și o definiție comună pentru activitățile de influencer marketing. Sunt vizate inclusiv fenomene precum „kidfluencing”, prin care copiii ajung să fie transformați în mici vedete online, și „sharenting”, practica părinților de a publica în mod constant imagini și informații despre viața copiilor lor.

Inteligența artificială intră în aceeași discuție

Noile reguli propuse nu se opresc la rețelele sociale. Eurodeputații vor standarde etice obligatorii pentru „companionii AI”, aplicații care imită prietenii sau relațiile umane și care ar putea exploata vulnerabilitatea emoțională a minorilor.

Parlamentul cere și măsuri împotriva conținutului generat artificial care imită persoane publice, jurnaliști sau branduri, precum și o atenție sporită asupra materialelor false create cu ajutorul inteligenței artificiale. În același timp, eurodeputații solicită o monitorizare mai bună, la nivelul statelor membre, a obiceiurilor digitale ale copiilor și a eficienței măsurilor precum verificarea vârstei și setările de siguranță.

Datele prezentate de Parlament arată dimensiunea fenomenului: 97% dintre tinerii din UE au folosit internetul zilnic în 2024, iar peste 80% dintre tineri folosesc zilnic rețelele sociale. Pentru copiii și adolescenții între 9 și 16 ani, timpul petrecut pe rețelele sociale ajunge, în medie, la aproximativ trei ore pe zi.

Raportul urmează să ajungă la votul întregului Parlament European în sesiunea plenară din 14–17 septembrie. Miza este una care depășește simpla modificare a unor reguli digitale: într-o lume în care copilăria se mută tot mai mult în spațiul virtual, întrebarea devine cine trebuie să apese primul buton de protecție – părintele, copilul sau chiar platforma care a proiectat acel spațiu.

Sursa foto: europarl.europa.eu