Tensiuni la vârful justiției după presupusa întâlnire dintre Bolojan și șefa CCR. CSM și instanțele cer explicații publice

Reacții în lanț după presupusa întâlnire Bolojan – Tănăsescu

O presupusă întâlnire între președinta Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan a declanșat o reacție neobișnuit de amplă în sistemul judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii, precum și conducerile curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor au cerut public clarificări privind contextul, locul și obiectul întrevederii.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, întrevederea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Subiectul a devenit sensibil și prin prisma momentului în care a fost relatată întâlnirea: Curtea Constituțională urma să analizeze cauze cu miză politică și instituțională.

CSM cere transparență și explicații

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că informațiile referitoare la presupusa întâlnire au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul acesteia.

CSM subliniază că independența unei jurisdicții nu depinde doar de regulile juridice care îi stabilesc funcționarea, ci și de conduita reprezentanților instituției și de capacitatea acesteia de a elimina eventualele suspiciuni privind imparțialitatea.

În cazul Curții Constituționale, argumentul CSM este cu atât mai important cu cât deciziile CCR sunt obligatorii pentru autoritățile statului și sunt aplicate inclusiv de instanțele judecătorești. Consiliul consideră că, în asemenea situații, explicațiile publice sunt necesare pentru protejarea încrederii în instituție și în caracterul imparțial al hotărârilor sale.

CSM solicită clarificări privind împrejurările în care ar fi avut loc întâlnirea, natura acesteia, motivul pentru care întrevederea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului și temele discutate.

Șefii curților de apel: transparența este esențială

Președinții curților de apel din România au cerut, la rândul lor, clarificarea informațiilor apărute în spațiul public.

În comunicatul lor, magistrații pornesc de la principiul potrivit căruia independența și imparțialitatea justiției nu presupun doar absența unei influențe externe, ci și evitarea situațiilor care pot crea o aparență de lipsă de imparțialitate.

Aceștia invocă inclusiv o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului din 2024, în cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, referitoare la interesul public privind informațiile despre întâlnirile judecătorilor unei curți constituționale cu politicieni care au un interes legat de cauze aflate pe rol.

Magistrații susțin că, în cazul unei instanțe constituționale, transparența are o importanță deosebită deoarece percepția publică asupra imparțialității poate influența încrederea în deciziile acesteia.

Și președinții tribunalelor și judecătoriilor cer lămuriri

Reacția nu s-a limitat la curțile de apel. Președinții tribunalelor și cei ai judecătoriilor din România au transmis poziții similare și au solicitat clarificarea informațiilor privind presupusa întâlnire dintre Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan.

În comunicatul președinților tribunalelor se arată că transparența este o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție. Aceștia consideră că lipsa unor informații clare despre o astfel de întâlnire poate alimenta îndoieli privind aparența de imparțialitate a jurisdicției constituționale.

Aceeași poziție a fost exprimată de președinții judecătoriilor, care cer informații despre existența și cadrul întâlnirii, motivul pentru care aceasta ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, precum și despre scopul și temele discuției.

Ce spune Curtea Constituțională

CCR a reacționat la controverse și a respins ferm speculațiile privind discutarea unor cauze aflate pe rol în afara cadrului legal.

Instituția transmite că nicio cauză aflată în analiza Curții „nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal” în care urmează să fie soluționată.

Prin urmare, poziția publică a CCR este că eventualele discuții administrative cu reprezentanți ai Executivului nu trebuie confundate cu dezbaterile jurisdicționale privind dosarele aflate pe rol.

Totuși, faptul că această precizare nu a oferit toate detaliile solicitate de reprezentanții sistemului judiciar a menținut presiunea pentru clarificări suplimentare.

Miza controverselor: o cauză privind legea ANI

Controversa a căpătat amploare și în contextul în care CCR urma să analizeze, pe 17 august, o sesizare de neconstituționalitate privind proiectul de lege referitor la integritatea în funcțiile publice. Informația a fost prezentată în spațiul public ca unul dintre motivele pentru care momentul presupusei întâlniri a generat întrebări suplimentare.

Important este însă că existența unei coincidențe temporale nu dovedește, prin ea însăși, că în cadrul unei eventuale întâlniri ar fi fost discutată cauza aflată pe rol. CCR a negat explicit asemenea speculații.

Un precedent care readuce în atenție anul 2018

În comunicările lor, CSM și reprezentanții instanțelor fac referire la un episod din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu ocupa funcția de consilier prezidențial.

La acel moment, o întâlnire cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a generat controverse privind o posibilă presiune asupra magistratului. Administrația Prezidențială a negat existența unor presiuni, însă Tănăsescu și-a prezentat demisia din funcția de consilier prezidențial.

Pentru CSM și reprezentanții instanțelor, precedentul este relevant deoarece arată cât de importantă este eliminarea chiar și a aparenței unei posibile imixtiuni în activitatea Curții Constituționale.

De ce sunt importante clarificările

Disputa nu demonstrează că ar fi existat o intervenție asupra activității CCR. În acest moment, informațiile publice nu oferă o asemenea concluzie.

Miza este însă legată de încrederea în independența și imparțialitatea Curții Constituționale. Tocmai de aceea, CSM și conducerile instanțelor consideră că explicațiile privind cadrul unei eventuale întâlniri sunt necesare pentru a înlătura orice suspiciune și pentru a evita apariția unor interpretări care ar putea afecta credibilitatea instituției.

În paralel, CCR susține că nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara procedurilor legale și că activitatea instituției trebuie evaluată prin prisma regulilor constituționale și a conduitei profesionale a judecătorilor.

(sursa foto: https://www.euronews.ro/)