Alarmă în școala românească. Mulți elevi nu înțeleg ce învață

Școala românească primește un nou semnal de alarmă. Rezultatele PISA 2025 (Programul pentru evaluarea internațională a elevilor– Programme for International Student Assessment) arată că matematica rămâne cea mai mare vulnerabilitate a elevilor din România, iar performanțele sunt departe de nivelul la care ar trebui să se afle un sistem educațional care își pregătește tinerii pentru viața de adult.

Mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim

Matematica este domeniul în care elevii români au obținut cel mai slab rezultat. Doar 48% dintre adolescenții evaluați au atins nivelul minim de competență, ceea ce înseamnă că 52% dintre elevii de 15 ani nu au ajuns la pragul de bază.

Scorul mediu al României a fost de 419 puncte. La citire, rezultatul a fost de 413 puncte, în timp ce la științe elevii au obținut 425 de puncte. Niciunul dintre aceste rezultate nu oferă motive serioase de optimism.

Problema este însă mai profundă decât o simplă notă într-un clasament internațional. Evaluarea PISA nu urmărește doar dacă un elev a memorat o formulă sau poate reproduce un exercițiu învățat la clasă. Testele verifică dacă adolescentul poate folosi ceea ce știe într-o situație concretă, poate interpreta informații și poate găsi o soluție.

Iar aici apar marile dificultăți ale elevilor români. Doar aproximativ 4% dintre ei ating nivelurile superioare de performanță la matematică, în timp ce în țările OCDE procentul este aproape dublu.

Un sistem în care locul nașterii contează prea mult

Rezultatele mai scot la iveală o problemă veche a educației românești: diferențele uriașe dintre elevii din mediul urban și cei din mediul rural.

Decalajul depășește 100 de puncte la matematică. Diferențele sunt importante și la citire și științe. Practic, șansele unui copil de a obține rezultate bune sunt influențate puternic de mediul în care crește și de școala la care ajunge.

De ani întregi, fiecare nou rezultat slab este urmat de promisiuni privind reformarea educației. Se vorbește despre schimbarea programelor școlare, digitalizare, reducerea abandonului și metode moderne de predare. Mult mai rar apar însă soluții coerente, aplicate consecvent și urmărite până când produc rezultate.

Cât mai poate aștepta școala românească?

Este greu să ceri unui elev să recupereze singur ceea ce sistemul nu a reușit să-i ofere. România are nevoie de investiții în școlile vulnerabile, de sprijin real pentru profesorii care lucrează cu elevi aflați în dificultate și, mai ales, de o strategie pe termen lung pentru competențele de bază.

Nu este suficient să schimbăm periodic programe, manuale sau denumiri de proiecte. Un copil care termină școala fără să poată folosi matematica de bază, să înțeleagă un text sau să interpreteze corect o informație va întâmpina dificultăți nu doar la următorul examen, ci în viața de zi cu zi.

PISA 2025 nu vorbește doar despre elevii de astăzi. Vorbește despre adulții pe care România îi va avea mâine. Iar dacă mai mult de jumătate dintre ei pornesc în viață fără un nivel minim de competență matematică, poate că întrebarea cea mai importantă nu mai este de ce nu reușesc elevii, ci de ce sistemul continuă să le ofere atât de puține șanse de a reuși.

Sursa foto: edupedu.ro