Ce face diferit școala din Estonia, țara din fruntea clasamentelor europene la testările PISA

Performanța începe înainte de prima bancă

Estonia a ajuns în fruntea clasamentelor europene la testările PISA, iar explicația succesului nu pare să fie legată de o singură reformă spectaculoasă. În spatele rezultatelor se află un sistem construit în timp, în care educația începe să fie tratată ca o investiție încă din primii ani de viață.

Ministra Educației și Cercetării din Estonia, Kristina Kallas, pune un accent important pe educația timpurie. În opinia sa, performanța unui adolescent la matematică, științe sau lectură se construiește cu mult înainte de gimnaziu. Grădinița are un rol esențial în dezvoltarea abilităților care îi vor permite copilului să învețe mai ușor în anii următori.

Un alt principiu important este autonomia.

Profesorii au libertatea de a decide cum își organizează procesul de predare, în timp ce directorii au un rol semnificativ în formarea echipelor și administrarea școlilor. Ideea este ca deciziile să fie luate cât mai aproape de elev, nu exclusiv de la nivel central.

Elevii sunt ajutați, nu abandonați

Sistemul estonian pornește de la premisa că un copil care întâmpină dificultăți nu trebuie separat automat de ceilalți și nici lăsat să recupereze singur. Școlile oferă ore suplimentare și sprijin individual, fără costuri pentru familie, atunci când elevii au nevoie de ajutor la anumite materii.

Pentru copiii aflați în situații mai dificile există forme suplimentare de susținere. Unii pot rămâne la școală după program pentru a-și face temele, pentru a lucra cu profesorii și pentru a recupera materia. Soluția nu este însă identică peste tot. Școlile au suficientă libertate pentru a adapta sprijinul la problemele comunității pe care o deservesc.

În același timp, sistemul pune preț pe echitate. Copiii nu sunt împărțiți foarte devreme în trasee educaționale diferite, iar selecția apare mai târziu. Obiectivul este ca elevii să aibă acces la aceleași oportunități înainte de a fi orientați către direcții distincte.

„Țintește sus și muncește din greu”

Poate cel mai interesant element este însă mentalitatea pe care Estonia încearcă să o transmită elevilor. Performanța nu este prezentată drept un rezultat care apare doar pentru că un copil merge la școală. Este nevoie de muncă din partea elevului, dar și de implicarea profesorilor, părinților și conducerii școlii.

Există și presiune, iar oficialii estonieni recunosc că nivelul de stres poate fi mai ridicat decât în alte sisteme. Diferența este făcută între stresul care apare dintr-un efort asumat și cel care apasă permanent asupra unui copil fără să-i ofere control sau recompensă.

Poate că aceasta este una dintre întrebările pe care rezultatele Estoniei le pun și României: nu cât de mult îi cerem unui elev, ci dacă îi oferim în același timp instrumentele, sprijinul și încrederea necesare pentru a reuși. Pentru că o școală performantă nu se construiește doar din note bune, ci dintr-un sistem care îi face pe copii să creadă că sunt capabili, că sunt înțeleși, apreciați și că pot ajunge mai departe.