Ore în plus pentru elevii care au rămas în urmă
Rezultatele României la testarea PISA 2025 determină Ministerul Educației să pregătească o serie de schimbări care ar putea modifica inclusiv modul în care sunt folosite anumite săptămâni din calendarul școlar. Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, spune că performanțele elevilor sunt slabe și că sistemul trebuie să privească situația fără ocolișuri, însă nu consideră că soluția ar fi, în acest moment, adăugarea unor noi ore sau săptămâni de școală.
Una dintre măsurile anunțate îi vizează direct pe elevii care au rezultate mai slabe. Cei cu medii sub 7, sau cu calificative echivalente, ar urma să participe săptămânal la activități remediale la matematică și Limba și literatura română. Detaliile privind modul concret de aplicare urmează să fie prezentate în planul de măsuri al ministerului.
„Școala altfel” și „Săptămâna verde”, schimbate
O altă idee anunțată de ministru privește două dintre programele cunoscute ale anului școlar: „Școala altfel” și „Săptămâna verde”. Pentru o perioadă, acestea ar urma să se desfășoare după un program apropiat de cel al unei săptămâni obișnuite de cursuri, însă cu activități orientate mai mult spre recuperarea materiei, aplicarea cunoștințelor și situații concrete din viața de zi cu zi.
Accentul ar urma să cadă inclusiv pe competențele de care elevii vor avea nevoie în viitoarele lor profesii. Ideea vine după ce PISA a arătat că o parte importantă dintre adolescenții români întâmpină dificultăți atunci când trebuie să folosească ceea ce au învățat pentru a rezolva probleme din contexte reale.
Un rezultat care ridică întrebări mai vechi
La evaluarea PISA 2025 au participat în România 7.725 de elevi născuți în 2009, eșantion considerat reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de tineri. Datele prezentate de ministru arată că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu au depășit nivelul 2 de competență la matematică, prag asociat competențelor de bază. În același timp, Dimian atrage atenția că scăderea rezultatelor nu este specifică României, ci se înscrie într-un declin observat la nivel internațional, inclusiv în statele OCDE.
Ministrul pune pe masă și alte explicații: efectele pandemiei, timpul efectiv de instruire, schimbarea obiceiurilor de lectură și timpul petrecut în fața ecranelor sau folosirea tot mai intensă a inteligenței artificiale. Dar, dincolo de statistici și de cauze, rămâne întrebarea esențială: dacă jumătate dintre elevi ajung la finalul gimnaziului fără competențele considerate minimale, cât de mult mai poate aștepta școala până să transforme recuperarea dintr-o promisiune într-un rezultat vizibil?
Sursa foto: zcj.ro
