Adio, „unitatea de elită”: DNA Ploiești a fost desființat oficial. Structura va funcționa sub coordonarea DNA Piteșt

Direcția Națională Anticorupție a anunțat, printr-un ordin semnat de procurorul-șef Marius Voineag, desființarea Serviciului Teritorial DNA Ploiești. Decizia, oficializată în data de 12 august 2025, vizează o reorganizare a structurii teritoriale și marchează sfârșitul unei epoci în lupta anticorupție din România.
Locul fostei structuri va fi luat de Biroul Teritorial Ploiești, care nu va mai avea autonomie, ci va funcționa sub coordonarea Serviciului Teritorial DNA Pitești. Astfel, atribuțiile procurorilor din Ploiești vor fi redistribuite: dosarele din Dâmbovița vor fi gestionate direct de Pitești, iar cele din Prahova și Buzău vor fi transferate la nivelul Structurii Centrale a DNA din București.
Voineag: „Oamenii nu vor să meargă la Ploiești”
Procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a justificat măsura prin lipsa de eficiență și de interes manifestată pentru această structură teritorială în ultimii ani.
„Acolo, de ani de zile, nu funcționau lucrurile. Procurorul pe care l-am trimis s-a pensionat imediat când a văzut ce e acolo. Oamenii nu vor să meargă la Ploiești. A fost reorganizare, cum a fost și la Târgu Mureș. Acolo unde s-au făcut reorganizări, lucrurile au funcționat. Cum a fost la Constanța, de exemplu.” – a declarat Voineag.
Acesta a subliniat că este vorba despre o reorganizare, nu o desființare în sens clasic, și că mutarea este menită să optimizeze activitatea și să readucă eficiența în instrumentarea dosarelor.
DNA Ploiești – de la „unitate de elită” la simbol al controverselor
Până nu demult, DNA Ploiești era considerată una dintre cele mai temute și eficiente structuri ale Direcției Naționale Anticorupție. Înființată în timpul mandatului Laurei Codruța Kovesi, aceasta a fost condusă de procurorii Lucian Onea și Mircea Negulescu.
Cunoscută în presă drept „unitatea de elită”, structura a devenit faimoasă pentru anchetele de amploare ce vizau politicieni de rang înalt, magistrați, funcționari publici și oameni de afaceri din Prahova și nu numai. Zeci de dosare penale de rezonanță au fost instrumentate de această echipă, unele dintre ele conducând la condamnări definitive și la confiscarea unor sume importante de bani și bunuri.
Însă, în spatele rezultatelor spectaculoase, au început să iasă la iveală acuzații extrem de grave. Atât Onea, cât și Negulescu (cunoscut și sub pseudonimul „Portocală”), au fost ulterior acuzați de abuzuri grave, presiuni ilegale asupra martorilor, fabricare de dosare, șantaj, și denunțuri false.
Acuzațiile au atras anchete disciplinare și penale, dar și pierderi semnificative de încredere publică, chiar dacă pentru unele acuzaţii au fost achitaţi. Structura a devenit un simbol al controversei în lupta anticorupție, ridicând semne de întrebare cu privire la limitele puterii procurorilor și la echilibrul dintre eficiență și respectarea drepturilor fundamentale.
Epilogul unei epoci: o decizie cu multiple semnificații
Desființarea DNA Ploiești înseamnă nu doar închiderea unei unități teritoriale, ci închiderea unei epoci din istoria recentă a justiției românești. Este o decizie cu impact simbolic major, mai ales într-un context politic și instituțional în care încrederea în sistemul de justiție este încă fragilă.
Reorganizarea va presupune și o redistribuire a procurorilor și personalului auxiliar, iar modul în care noul Birou Teritorial Ploiești își va desfășura activitatea sub tutela DNA Pitești va fi urmărit cu interes atât de societatea civilă, cât și de mediul politic și juridic.
Ce urmează?
În perioada următoare, DNA Central va prelua dosarele din județele Prahova și Buzău, iar la nivelul Biroului Teritorial Ploiești se va implementa noua structură operațională. Marea întrebare rămâne: va reuși reorganizarea să restabilească încrederea în anticorupție și să repare imaginea șifonată a fostei „unități de elită”?
Pentru moment, DNA Ploiești rămâne un exemplu elocvent despre cum eficiența aparentă poate ascunde metode discutabile – iar o structură considerată cândva model poate deveni simbolul eșecului instituțional.
sursa foto: presshub.ro



