Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu: între discurs alarmist și incapacitate administrativă

Între criza gunoiului și acuzații politice
Primarul Mihai Polițeanu s-a confruntat cu o criză majoră a salubrității în oraș, solicitând chiar instituirea unei stări de urgență sanitară din cauza gunoaielor neridicate de mai multe zile. Deși situația a fost prezentată ca o urgență, criticii suspectează că se ascund mai degrabă lipsă de planificare și incapacitate managerială.
Mai mult, în loc să rezolve, edilul a aruncat responsabilitatea asupra APM Prahova, insinuând chiar că șeful agenției „și-a luat concediu” exact atunci când corpul de control sosise— o strategie care pare să externeze vinovăția, în loc să ofere soluții concrete.
Transportul public: „ruleta rusească”
Declarațiile primarului despre TCE Ploiești sunt deosebit de îngrijorătoare: el a afirmat că insolvența operatorului de transport nu ar fi o problemă. Ba mai mult, a caracterizat TCE drept o „gaură neagră” și o „mizerie”.
Această abordare nu doar că subminează încrederea în serviciul public, dar lasă strada deschisă pentru concesionări private, într-un context lipsit de transparență. Demersul riscă să aducă destabilizare și tensiuni sociale în rândul angajaților, fără să ofere o soluție viabilă pentru cetățeni.
Epurare: penalități pe seama managementului
Situația stației de epurare a apei este dramatică: era construită în anii ’60–’70, iar lucrările la o nouă unitate au fost sistate încă din 2013. Ca urmare, Ploieștiul a rămas fără autorizație de gospodărire a apelor și acum suportă costuri lunare de până la 500.000 € în penalități, precum și amenințări serioase de sancțiuni legale.
În loc să gestioneze situația proactiv, primarul vorbește despre planuri de viitor (finalizare în 2027–2028) și negocieri în curs, dar momentan realitatea este una a amânării: penalități majore, infrastructură învechită și o generație de administratori publici care nu răspund la timp.
Judecata publică și presiunea pe piețe
Primarul s-a autointitulat independent, dar până acum mandatul său este marcat de declarații acide, tensiune constantă cu Consiliul Local (fără majoritate) și promisiuni amânate. Abordări autoritare și orgolioase sunt mai degrabă normă decât excepție.
Mai mult, interacțiunea lui directă cu comercianții de la Piața Centrală, chiar confruntându-i în public, a fost pe alocuri interpretată ca o tactică teatral-politică, în loc de o decizie administrativă calculată.
O administrație blocată în criză după criză
În bilanțul primului său an de mandat, primarul Polițeanu a evocat „găuri negre” financiare, penalități uriașe (până la 35 de milioane de euro până în 2027), un buget dezechilibrat — investiții mici, cheltuieli de funcționare mari — și riscuri majore la capitolul termoficare .
Este un tablou sumbru al unei administrații paralizate între angaje de campanie, acuzații veninoase și promisiuni tatonante, în timp ce realitățile tehnice rămân nerezolvate.
Lipsă de viziune sau maniere de a evita responsabilitatea?
Concediul este, în mod oficial, un drept gratuit, reglementat legal — nu produce suspendarea mandatului și nu vacantează funcția primarului, astfel că acesta rămâne titular al funcției chiar și în absență. În acest context, rolul viceprimarului devine cu atât mai important — iar Alexandru Săraru fusese stabilit oficial ca înlocuitor de drept al primarului în caz de absență.
Cu toate acestea, primarul Mihai Polițeanu și viceprimarul Săraru au plecat în concediu în același timp, ceea ce a generat un blocaj administrativ: fără niciunul la conducere, orașul a rămas, practic, fără lider funcțional. Această coincidență aparent banală, a devenit rapid un simbol: o decizie care ridică întrebări despre responsabilitate și temere față de competența viceprimarului.
Atribuții minimalizate chiar și în absență
Chiar atunci când viceprimarul ar fi putut interveni, primarul a redus semnificativ domeniul de atribuții delegabile — acestea au fost limitate la coordonarea unor structuri periferice precum Parcul Constantin Stere sau Creșa nr. 39. În mod ironic, chiar și în absență, atribuțiile viceprimarului au rămas decorative, în timp ce polițeanu și-a păstrat “partea leului”.
Implicații pentru administrația locală
Această tactică de evitare sub masca concediului poate fi interpretată astfel:
-
Izolarea unui viceprimar incomod, prin sincronizarea concediilor — o modalitate indirectă de a împiedica preluarea funcției de către acesta.
-
Evaziune de responsabilitate — orașul rămâne necondus practic, în timpul unei absențe simultane.
-
Delegare controlată politic, nu administrativ — atribuțiile relevante rămân concentrate într-un singur birou.
O provocare pentru administrație: înlocuirea teatrală în loc de responsabilitate reală
Faptul că legislația permite delegarea atribuțiilor către viceprimar, secretar general sau alte persoane din aparatul administrativ ar fi însemnat o tranziție ordonată și funcțională în absența primarului. În schimb, se pare că s-a preferat blocarea deliberată a acestui mecanism, în detrimentul interesului public.
Mihai Polițeanu a ajuns primarul Ploieștiului pe valul speranței – promițând reînnoire și transparență. Momentan, însă, mandatul este marcat de:
-
Gestionări deficitare ale crizelor (salubritate, epurare, infrastructură);
-
Declarații alarmiste care nu se traduc în măsuri concrete;
-
Lipsa unei viziuni administrative clare, cu efecte socio–financiare grave pentru oraș;
-
Conflicte politice interne fără rezultat, în locul unei guvernanțe colaborative.
Ploieștiului îi trebuie un lider mai puțin teatral și mai eficient. Politică cu fundal de reformă, nu criză după criză — iar acest lucru trebuie să se reflecte în fapte, nu doar în discurs.
(sursa foto: spotmedia.ro)



