„Legea Bolojan” lovește în școlile din Prahova: comasări pe bandă rulantă și comunități ignorate

Zeci de școli și grădinițe din Prahova au rămas simple „structuri”, fără personalitate juridică, după aplicarea noii legislații. Este vorba despre Legea 141/2025 – cunoscută deja, nu întâmplător, drept „Legea Bolojan” – care a declanșat un val de comasări în toată țara.

Guvernul, prin Ministerul Educației și sub bagheta influentului Ilie Bolojan, a justificat această măsură prin criterii „de eficiență”, prevăzând praguri minime de elevi pentru ca o unitate de învățământ să mai poată funcționa cu personalitate juridică. Practic, școlile mai mici, multe dintre ele din mediul rural, au fost retrogradate la statutul de structuri subordonate.

Birocrație în loc de educație

Oficial, elevii nu au fost mutați fizic, iar activitatea se desfășoară în aceleași clădiri. Dar în realitate, pierderea personalității juridice înseamnă pierderea autonomiei, a posibilității de a decide independent bugete, proiecte sau chiar investiții în infrastructură. Directorii acestor școli au fost transformați în simpli executanți ai unor decizii luate de alte instituții, aflate adesea la kilometri distanță.

Așa arată „reforma Bolojan”: o uniformizare birocratică în care realitățile locale nu mai contează. În loc să sprijine comunitățile mici și să reducă decalajele dintre urban și rural, guvernul preferă să taie cu pixul pe hârtie, sacrificând specificul și nevoile fiecărei școli.

Comasări făcute din birou

Lista publicată de ISJ Prahova arată dimensiunea absurdului: grădinițe transformate peste noapte în anexe ale unor școli din oraș, licee tehnologice absorbite, școli gimnaziale vechi de generații retrogradate la statutul de „structuri”. În Ploiești, dar și în orașe precum Băicoi, Bușteni sau Câmpina, instituții de tradiție și-au pierdut identitatea juridică, devenind simple „linii pe tabelul” guvernului.

Ilie Bolojan, artizanul acestor reforme cu toporul, își justifică măsurile prin nevoia de „eficiență”. Însă eficiența nu se măsoară în tabele Excel, ci în calitatea educației, în motivația profesorilor și în sentimentul de apartenență al copiilor și părinților. Or, aceste comasări nu fac decât să demotiveze cadrele didactice și să creeze distanță între școală și comunitate.

Reforma care uită de elevi

„Legea Bolojan” nu este altceva decât o demonstrație de forță politică și administrativă, în care guvernul alege să facă economie la educație. În loc să investească în modernizarea școlilor, în dotări și programe educaționale, preferă să reducă numărul unităților cu personalitate juridică.

Rezultatul? Ploieștiul și întreg județul Prahova au zeci de școli amputate administrativ, directori fără autoritate reală și comunități care se simt abandonate. Totul pentru că guvernul și Ilie Bolojan au decis că „eficiența” e mai importantă decât viitorul copiilor.

Educația nu se face cu tăieri de pix și cu legi scrise pentru a da bine în statistici. Se face cu respect pentru elevi, profesori și comunități. Iar „Legea Bolojan” arată exact opusul: dispreț față de școală și lipsă de viziune pentru viitor.

Sursa foto: libertatea.ro