România contractează al patrulea împrumut în 2025 pentru a acoperi cheltuielile bugetare

România se împrumută din nou: a patra ieșire pe piețele externe în 2025, în contextul celui mai mare deficit din UE

Guvernul României a accesat joia trecută piețele internaționale pentru a patra oară în acest an, în încercarea de a atrage noi fonduri. Împrumutul vine într-un context dificil: România înregistrează cel mai ridicat cost al finanțării din Uniunea Europeană, potrivit Mediafax.

Statul are o nevoie urgentă de lichidități, în condițiile în care cheltuielile depășesc cu mult veniturile bugetare, iar deficitul fiscal este cel mai mare din UE. O parte din fondurile atrase vor fi folosite și pentru acoperirea anticipată a unor cheltuieli planificate pentru anul viitor.

Pentru a obține banii necesari, Guvernul a emis obligațiuni în euro – titluri de stat prin care se împrumută de la investitori, urmând să ramburseze sumele, cu dobândă, la termene stabilite. Emisiunea a fost structurată în trei tranșe, cu maturități în 2033, 2037 și 2045, adică la 7, 12 și 20 de ani. Deși condițiile exacte nu au fost comunicate oficial, agenția Bloomberg informează că dobânzile sunt semnificativ peste rata de referință de pe piețele financiare: cu 3,4% mai mari pentru obligațiunile pe 7 ani, 3,85% pentru cele pe 12 ani și 4,15% pentru cele pe 20 de ani.

Aceste marje suplimentare reflectă percepția investitorilor asupra riscului asociat României. Cu cât o economie este percepută ca instabilă – din punct de vedere fiscal sau politic – cu atât va trebui să ofere randamente mai mari pentru a atrage finanțare.

În cazul României, nivelul ridicat al deficitului, lipsa reformelor consistente și absența unor măsuri clare de reducere a cheltuielilor sporesc riscul perceput de investitori, ceea ce determină costuri de finanțare mai mari comparativ cu alte state europene.

Pe lângă atragerea de fonduri noi, Ministerul Finanțelor intenționează să răscumpere anticipat o parte din datoriile scadente în 2026. Concret, statul vrea să plătească în avans unele obligațiuni emise anterior, folosind fonduri atrase acum, dar cu termene de rambursare mai lungi. Vizate sunt titluri în valoare de 1,3 miliarde de euro, cu o dobândă de 2,75%, alte 1,8 miliarde cu dobândă de 5% și obligațiuni de 1,15 miliarde purtând o dobândă de 2%. Această strategie de „rostogolire a datoriei” permite extinderea perioadelor de rambursare fără a pune presiune excesivă asupra bugetului pe termen scurt.

Potrivit lui Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei, România are un necesar de finanțare de aproximativ 260 de miliarde de lei pentru 2025 – în creștere față de estimările anterioare, pe fondul întârzierilor în implementarea reformelor și al accentuării deficitului bugetar. Până în prezent, autoritățile au atras aproximativ 209 miliarde de lei de pe piețele interne și externe.

Într-un interviu acordat Bloomberg, Nanu a explicat că guvernul urmărește echilibrarea curbei randamentelor – adică o gestionare mai eficientă a dobânzilor plătite în funcție de maturitatea împrumuturilor – prin înlocuirea unor obligațiuni scadente cu altele noi, pe termene mai lungi.

Agenția Bloomberg notează că, după alegerile prezidențiale din luna mai – câștigate de un candidat de centru în fața unuia de extremă dreapta – randamentele obligațiunilor românești au înregistrat o ușoară scădere. Totuși, România continuă să plătească cele mai mari dobânzi din UE, semn că investitorii sunt în continuare sceptici cu privire la capacitatea țării de a-și pune în ordine finanțele publice în viitorul apropiat.

(sursa foto: mediafax.ro)