UE cere cetățenilor să-și facă provizii pentru 72 de ore: plan de pregătire pentru criză în contextul riscurilor de război și dezastre naturale

Comisia Europeană a lansat un plan ambițios de pregătire pentru crize, cerând gospodăriilor din Uniunea Europeană să aibă rezerve esențiale de alimente și apă pentru cel puțin 72 de ore, în eventualitatea unei situații de urgență. Inițiativa vine pe fondul escaladării riscurilor de securitate, inclusiv a unei posibile agresiuni armate rusești, dar și al pericolelor climatice și societale tot mai frecvente.

Un plan în 30 de pași pentru un continent mai pregătit

Comisia Europeană a publicat miercuri un plan structurat în 30 de etape, destinat celor 27 de state membre, pentru a crește reziliența Uniunii în fața crizelor majore. De la conflicte armate la catastrofe naturale și atacuri hibride, documentul propune atât măsuri concrete ce vor fi implementate de executivul UE, cât și recomandări pentru autoritățile naționale.

„Noile realități necesită un nou nivel de pregătire în Europa”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. „Trebuie să ne asigurăm că cetățenii, guvernele și companiile pot preveni și gestiona eficient orice tip de criză.”

Provizii pentru 72 de ore, centre de criză și infrastructuri critice protejate

Printre recomandările-cheie se numără:

• Stocarea de provizii esențiale în gospodării pentru cel puțin 72 de ore (apă, alimente, medicamente de bază).
• Înființarea unui „centru de criză al UE”, care să coordoneze răspunsul la situații transfrontaliere.
• Consolidarea stocurilor de echipamente și materiale esențiale pentru intervenții rapide.
• Asigurarea continuității serviciilor critice, precum asistența medicală, telecomunicațiile și aprovizionarea cu apă, în cazul unui conflict sau al unei catastrofe.

Modelul de pregătire se inspiră din politicile deja implementate în țări ca Finlanda, Suedia și Belgia, unde cultura prevenirii și a rezilienței este bine înrădăcinată.

Avertismente și contexte alarmante

Planul vine după ce agențiile europene de informații au avertizat că Rusia ar putea ataca un stat membru al UE în următorii 3-5 ani. În plus, raportul publicat în toamnă de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö arată că Europa și-a subestimat vulnerabilitățile de la sfârșitul Războiului Rece încoace.

„Ne confruntăm cu un val crescând de provocări, inclusiv agresiuni hibride și amenințări la adresa ordinii internaționale”, a declarat Kaja Kallas, vicepreședintă a Comisiei Europene responsabilă de politica externă și de securitate. „Este mai eficient – și mai puțin costisitor – să prevenim decât să reacționăm după dezastru.”

Un apel la responsabilitate și solidaritate europeană

Comisia subliniază că securitatea europeană nu poate fi garantată doar prin măsuri militare sau la nivel guvernamental. Este nevoie de o mobilizare generală a societății, de la cetățeni și instituții, până la mediul economic.

Bruxelles-ul transmite un mesaj clar: într-un peisaj geopolitic tot mai instabil, reziliența trebuie să devină o responsabilitate colectivă.