Pensionarii „de nădejde” care blochează reforma. Oare primăriile din Ploiești și Câmpina câţi angajaţi pensionari au?

În timp ce Guvernul promite reforme și tăieri de cheltuieli, în administrațiile locale din Ploiești și Câmpina se perpetuează practici care sfidează legea și principiile echității. Conform surselor noastre, continua sa existe pensionari reangajați ilegal, contracte prelungite netransparent și posturi ocupate pe criterii clientelare – toate în disprețul normelor și al bunului-simț bugetar.

După ce Direcția Națională Anticorupție a deschis o anchetă la Iași privind reangajarea ilegală a 31 de pensionari în Primărie, atenția publică începe, timid, să se îndrepte și către alte orașe în care aceleași rețete se aplică sub tăcere. Printre ele, Ploiești și Câmpina –cele două municipii ale județului Prahova – sunt exemple relevante ale modului în care legile sunt ocolite cu bună știință.

Reforme doar pe hârtie

Legea adoptată în 2023, consolidată ulterior prin mai multe ordonanțe guvernamentale, interzice în mod explicit cumulul pensiei cu salariul în sectorul bugetar, cu excepții clare și justificate. Cu toate acestea, în instituții din subordinea consiliilor locale din Ploiești și Câmpina – de la Poliția Locală și până la Administrația Piețelor – zeci de pensionari continuă să lucreze, fără concurs și fără evaluări obiective ale posturilor.

La Ploiești, contractele acestora sunt reînnoite anual, prin dispoziții semnate direct de conducere, fără justificare profesională sau analiză de impact. La Câmpina, situația este similară: posturi „păstrate” pentru foști angajați care s-au pensionat, dar care rămân activi în sistem, în baza unor relații de „încredere reciprocă”.

Un mecanism netransparent și abuziv

În mod normal, legislația permite angajarea pensionarilor doar în situații limitate – atunci când nu există personal disponibil calificat sau când postul este considerat esențial. Însă în aceste primării, practica este una de rutină: pensionarii „de nădejde” sunt menținuți în sistem pentru „continuitate”, în timp ce tinerii rămân pe dinafară.

Un funcționar din Primăria Ploiești, care a vorbit sub protecția anonimatului, explică:
„În loc să facem loc tinerilor și să eficientizăm administrația, păstrăm același nucleu, de multe ori fidel nu interesului public, ci unor relații personale sau politice.”

Paralelă cu cazul Iași: semnalul ignorat

Ancheta declanșată de DNA la Iași a scos la iveală o rețea organizată de reangajări ilegale. Printre cei vizați – inclusiv șeful Resurselor Umane, Emanuel Smântână, care ar fi transferat recent bunuri în proprietatea soției, în încercarea de a evita eventuale sechestre. Prejudiciul estimat? Peste 8 milioane de lei.

Și totuși, în Ploiești sau Câmpina, instituțiile de control tac. Nici Curtea de Conturi, nici Prefectura, nici Inspecția Muncii nu au reacționat, deși semnale privind aceste practici persistă de ani buni. O discrepanță care ridică semne de întrebare: legea se aplică doar unde e presiune mediatică sau unde nu există „protecție”?

Costul social: o administrație anchilozată și ineficientă

Consecințele nu sunt doar de ordin juridic sau bugetar. În județul Prahova, potrivit datelor Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, 32% din populație beneficiază de ajutoare sociale – mulți dintre aceștia fiind și angajați în sistemul public. O suprapunere care alimentează suspiciunile privind gestionarea fondurilor publice și alocarea locurilor de muncă.

Pe fondul unui buget tot mai fragil, autoritățile locale preferă să mențină status quo-ul: funcționari pensionați, cu influență și legături, sunt păstrați în locul unor angajări bazate pe competență. Este un sistem care blochează modernizarea administrației și alungă profesioniștii tineri, constrânși să plece în străinătate pentru șansa unei cariere.

Concluzie: Reforma reală mai așteaptă

Cazul de la Iași ar trebui să fie un semnal de alarmă, nu o excepție. Până când autoritățile de control nu vor extinde anchetele și în alte orașe – cum sunt Ploieștiul și Câmpina – și nu vor trata problema cu seriozitatea cuvenită, reforma administrației publice rămâne un slogan gol.

„Toată lumea vorbește de reformă, dar nimeni nu scoate pixul din sertar când vine vorba de semnat dispoziții pentru prieteni pensionați.”, a declarat, cu amărăciune, un alt funcționar local.

Până la o intervenție reală a instituțiilor, bugetul de stat va continua să finanțeze o administrație clientelară, în defavoarea eficienței, echității și modernizării.

sursa foto:www.digi24.ro