Bolojan recunoaște blocajul investițiilor: promisiuni mari, bani puțini, șantiere în aer

Premierul Ilie Bolojan a admis, duminică seară, că România nu își poate permite proiectele majore de infrastructură deja semnate, punând sub semnul întrebării finalizarea unor investiții strategice precum autostrăzile A7 și A8. Mesajul, transmis pe un ton aproape resemnat, a lăsat să se înțeleagă că o parte din proiectele promise românilor vor fi amânate, tăiate sau abandonate.
„Problema pe care o avem este că am semnat contracte de investiții mult prea mari faţă de ce își poate permite România”, a spus Bolojan, recunoscând implicit lipsa unei strategii financiare realiste. În spatele declarației se ascund ani întregi de planuri lansate fără acoperire, semnate pe bandă rulantă, fără să se țină cont de capacitatea reală de plată a statului.
Premierul a vorbit deschis despre faptul că spitalele, drumurile, căile ferate, rețelele de apă și canalizare, ba chiar și stadioanele, vor fi supuse unei „prioritizări” și „eșalonări” – termeni politici folosiți de obicei pentru a pregăti opinia publică pentru tăieri masive. Proiectele care nu au finanțare sau ordin de începere vor fi pur și simplu lăsate deoparte.
În timp ce Moldova așteaptă de ani buni autostrăzile promise, iar multe comunități depind de investițiile în infrastructură pentru dezvoltare, Bolojan anunță că nu există „capacitate de finanțare” pentru toate contractele semnate. Cu alte cuvinte, Guvernul a promis mai mult decât poate livra și acum încearcă să tempereze așteptările.
Această recunoaștere oficială ridică întrebări grave despre modul în care au fost gândite și asumate aceste investiții. Cum s-a ajuns să fie semnate contracte de zeci de miliarde de euro fără o evaluare realistă a bugetului? Cine își asumă răspunderea pentru risipa de timp, bani și încredere publică?
În timp ce premierul cere răbdare și vorbește despre „predictibilitate” în următorii ani, realitatea din teren este că multe șantiere riscă să rămână blocate, iar românii să rămână, din nou, cu promisiuni în loc de rezultate.





