În Prahova, 23 de posturi de director de școli dispărut în urma comasării

Aplicarea așa-numitei „Legi Bolojan” începe să producă efecte și în sistemul de învățământ prahovean. Conform datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Prahova (ISJPH), reorganizarea unităților de învățământ a dus la desființarea a 23 de posturi de director, fiind înființate, în schimb, 11 funcții de director adjunct, acolo unde legislația permite.

Un exemplu elocvent este cel al fostului director al Liceului Tehnologic Mecanic din Câmpina – singurul liceu supus comasării în județ. După aproape 30 de ani în învățământ, dl. Androne a pierdut funcția de conducere și s-a întors la predarea disciplinei „transporturi rutiere”. Profesorul mărturisește că schimbarea îi reduce venitul lunar cu aproximativ 2.000 de lei și a subliniat impactul emoțional al pierderii poziției de director: „Se pare că da, nu mai sunt director. Asta este, mergem înainte”.

Inspectoratul Școlar Județean Prahova explică că posturile de director adjunct au fost aprobate conform OMEC nr. 5.726/2024, iar normarea lor depinde de numărul formațiunilor de studiu și de existența unor condiții speciale, precum secții cu predare în limbile minorităților sau unități cu internat și cantină. Totuși, mulți specialiști consideră criteriile complicate și uneori absurde, creând confuzie și instabilitate în școli.

Impactul nu se oprește la nivel județean. Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că peste 900 de directori din întreaga țară, împreună cu contabilii, administratorii de patrimoniu și secretarele, au pierdut posturile în urma comasărilor. Aceștia își vor continua activitatea la catedră, dar reforma ridică semne serioase de întrebare privind efectele asupra managementului școlilor, continuității educației și siguranței administrative.

Criticii legii atrag atenția că modificările, impuse brusc și fără o pregătire corespunzătoare sau o cercetare a posibilelor efecte, afectează nu doar personalul de conducere, ci și elevii și calitatea actului educațional. Unități cu tradiție au fost comasate forțat, iar deciziile birocratice par să prioritizeze economia administrativă în detrimentul pedagogiei și stabilității comunităților școlare.

Schimbările aduse prin „Legea Bolojan” readuc în discuție o întrebare esențială: cum poate sistemul de învățământ să funcționeze eficient atunci când profesorii și directorii sunt mutați și redistribuiți aproape arbitrar, în timp ce școlile își pierd identitatea și structura tradițională?

sursa foto: g4media