Monitorizare de fațadă, spitale ratate: falimentul PNRR-ului în sănătate

România reușește performanța să se saboteze singură. Opt proiecte majore de spitale – investiții vitale pentru sănătatea publică – au fost aruncate peste bordul PNRR-ului, urmând să fie mutate, cu o întârziere costisitoare, pe Programul Sănătate 2021–2027. Premierul Ilie Bolojan, alături de Dragoș Pîslaru și Alexandru Rogobete, a încercat să vândă mutarea drept „o soluție responsabilă”. În realitate, este recunoașterea unui eșec monumental, semnat de toți cei care au proiectat, negociat și gestionat PNRR-ul într-un mod dezastruos.

În loc ca spitalele să fie deja în lucru, cu șantiere deschise și secții moderne în construcție, România se zbate acum să caute „fonduri alternative”. Explicația este rușinos de simplă: proiectele nu au reușit să depășească un stadiu de raportare de 36%. Nu pentru că ar fi fost imposibil, ci pentru că programul a fost gândit prost, întocmit superficial și negociat cu o neglijență criminală.

Ironia e și mai mare dacă ne amintim că, undeva prin 2022, Dragoș Pîslaru și Cristian Ghinea lansau cu mare pompă platforma „Monitor PNRR”, alături de primul raport de analiză privind atingerea obiectivelor. Un instrument care promitea transparență, rigoare și control public asupra progresului. Întrebarea care se naște astăzi este inevitabilă: cum au monitorizat, dacă s-a ajuns aici? Cum au lăsat să treacă sub radar opt spitale ratate, deși își asumau public rolul de gardieni ai PNRR-ului? Platforma lor nu a fost, se pare, decât o vitrină politică, un joc de imagine care s-a dovedit absolut inutil în fața realității.

Bolojan vorbește doct despre „continuarea investițiilor” și „siguranța pacienților”, dar adevărul e că tot ceea ce se face acum e un joc de comunicare. Spitalele pierd timp prețios, constructorii își văd planurile date peste cap, iar pacienții continuă să sufere în unități insalubre, cu echipamente de secol trecut.

Pîslaru, omul care s-a lăudat că a negociat „fonduri istorice” pentru România, și Rogobete, ministrul Sănătății care înghite docil orice explicație birocratică, completează tabloul unui management lamentabil. Acești oameni au transformat șansa unică a României la modernizare într-o farsă birocratică, unde fiecare „raportare sub 36%” ascunde de fapt lipsa de viziune și incompetența.

Cei care au desenat și parafat PNRR-ul au construit un mecanism plin de piedici, imposibil de aplicat în teren. Au pus accent pe hârtie, nu pe rezultate. Au negociat cu Bruxelles-ul un plan care părea impresionant în PowerPoint, dar care s-a dovedit o ruină administrativă atunci când a trebuit să se transforme în spitale reale, cu paturi, aparatură și medici.

Astăzi, lista proiectelor ratate arată ca o condamnare la stagnare: de la Institutul Regional de Oncologie Timișoara, la noul spital din Giurgiu sau la secțiile noi din Vaslui, toate rămân simple promisiuni. Și asta pentru că, în loc să existe responsabilitate, am avut politicieni preocupați de PR, miniștri care dau vina pe alții și birocrați care au preferat să semneze hârtii în loc să rezolve blocaje.

Concluzia e simplă și amară: nu Bruxelles-ul ne-a tăiat aripile, ci propria noastră incompetență. Bolojan, Pîslaru, Rogobete, Ghinea și toți „arhitecții” PNRR-ului poartă aceeași vină – aceea de a fi ratat șansa istorică de a ridica spitale noi pentru români. Ploile de scuze și promisiuni nu mai încălzesc pe nimeni. În timp ce ei mimează „soluții” și se laudă cu platforme de monitorizare inutile, cetățenii plătesc prețul real: spitale murdare, secții închise și vieți pierdute din cauza unei administrații incapabile să-și facă treaba.

(sursa foto: sjup.ro)