Salariile profesorilor din România au crescut în urma grevei generale din 2023, dar rămân sub media europeană la toate nivelurile de învățământ și în toate etapele carierei didactice. Datele publicate de rețeaua europeană Eurydice pentru anul școlar 2023-2024 arată că, deși veniturile cadrelor didactice s-au îmbunătățit, sistemul românesc rămâne în continuare în plutonul secund al Europei.
Potrivit raportului „Teachers’ and school heads’ salaries and allowances in Europe 2025”, salariile anuale brute ale profesorilor din România variază între 18.500 și 22.000 de euro, în funcție de nivelul de învățământ și de anii de experiență.
De exemplu, după 10 ani de predare, un profesor român din ciclul preșcolar sau primar câștigă aproximativ 18.500 de euro anual, iar un profesor de gimnaziu sau liceu – în jur de 19.400 de euro, comparativ cu omologii din țări precum Italia sau Franța, care câştigă €30.000-€35.000 anual. După 25 de ani de carieră, salariul mediu urcă la aproape 20.000 de euro la preșcolar și primar și 22.150 de euro la gimnaziu și liceu, în comparaţie cu €62.300 omologul din Germania, sau €84.589 în Luxemburg.
Comparativ cu colegii lor din alte state europene, profesorii români continuă să se confrunte cu venituri mult mai mici, chiar dacă protestele din 2023 au adus două etape de majorări. Situația este cu atât mai dificilă cu cât și alte țări europene au crescut consistent salariile cadrelor didactice, unele dintre ele cu procente mai mari decât România.
Realitatea din sistemul românesc
Datele platformei Salario, realizată de eJobs, confirmă decalajele: un educator sau bibliotecar câștigă în medie 4.000 de lei net pe lună, iar un învățător sau profesor – aproximativ 5.000 de lei. În același timp, câștigul salarial mediu net pe economie era, în iulie 2025, de 5.517 lei, potrivit Institutului Național de Statistică.
Salariile mai mari se regăsesc în învățământul universitar și în sectorul privat, unde cadrele cu titluri academice și acces la proiecte de cercetare beneficiază de venituri semnificativ mai ridicate. Totodată, mulți profesori aleg să-și diversifice sursele de venit prin meditații, cursuri online sau colaborări cu platforme educaționale, ceea ce creează diferențe importante între veniturile celor care rămân exclusiv în sistemul public și ale celor care valorifică oportunitățile externe.
„Educația rămâne un pilon esențial al societății, însă domeniul este plin de provocări. Cariera didactică oferă stabilitate și impact social, dar veniturile sunt încă sub media altor sectoare dinamice”, a explicat Raluca Dumitra, director de marketing eJobs.
Tensiuni în sistemul educațional
Informațiile vin într-un context tensionat: profesorii protestează din nou, de această dată împotriva măsurilor de austeritate luate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Printre acestea se numără creșterea normei de predare de la 18 la 20 de ore pe săptămână, comasarea unor școli, majorarea numărului de elevi în clase și reducerea plății cu ora.
Aceste decizii au stârnit nemulțumiri puternice în rândul dascălilor, care acuză lipsa de coerență și de sprijin real pentru sistemul educațional.
Piața muncii, o alternativă pentru profesori
Pe platformele de recrutare există în prezent zeci de mii de oferte de muncă, multe dintre ele cu salarii mai atractive decât cele din educație. Doar pe eJobs.ro sunt listate peste 22.000 de locuri de muncă, iar pe iajob.ro alte 5.700.
Această realitate alimentează riscul migrației profesorilor către alte domenii sau chiar către străinătate, accentuând problemele unui sistem care se confruntă deja cu deficit de personal, clase supraaglomerate și lipsă de resurse.
Concluzie
Deși protestele din 2023 au adus creșteri salariale semnificative pentru profesori, România rămâne mult sub media europeană la nivel de venituri în educație. Diferențele dintre ciclurile de învățământ, presiunea austerității și concurența de pe piața muncii fac ca sistemul educațional să rămână vulnerabil, în ciuda rolului său fundamental pentru viitorul societății.
sursa foto: romaniatv.net
