Fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu a încetat din viață la 86 de ani – o figură controversată a scenei politice românești

Rodica Stănoiu, unul dintre cei mai influenți și totodată controversați miniștri ai Justiției din perioada postcomunistă, a murit miercuri, la vârsta de 86 de ani. Dispariția sa a fost anunțată inițial de publicația Juridice.ro și confirmată ulterior de foști lideri ai Partidului Social Democrat.

Carieră academică și formare profesională solidă

Absolventă a Facultății de Drept din București în 1961, Rodica Stănoiu și-a continuat specializarea în criminologie și drept comparat la instituții prestigioase, precum Universitatea din Montréal și Facultatea Internațională de Drept Comparat din Strasbourg. În 1975 a obținut titlul de doctor în drept, iar ulterior a desfășurat o intensă activitate academică. Timp de un deceniu (1995–2005) a fost profesor universitar la Universitatea Spiru Haret, iar din 1996 a predat și la Universitatea „Dimitrie Cantemir”.

Ascensiunea în politică

Începând cu 1996, Stănoiu a devenit senator PSD pentru trei mandate consecutive. Între 2000 și 2004 a condus Ministerul Justiției în guvernul Adrian Năstase, perioadă marcată de tensiuni politice, reforme legislative și acuzații de ingerință în actul de justiție.

Mandat marcat de controverse și decizii decisive

Activitatea sa ministerială a rămas intens discutată, mai ales în contextul reformelor privind numirea procurorilor șefi, introduse ulterior în 2004, care au limitat influența directă a ministrului asupra sistemului. În timpul mandatului său a fost creat și serviciul secret al Ministerului Justiției (DGPA, ulterior SIPA), instituție criticată pentru posibile activități de supraveghere a magistraților.

Ulterior, în fața unei comisii parlamentare, Stănoiu a recunoscut că numirea la conducerea SIPA a lui Marian Ureche s-a făcut la intervenția șefului SRI de la acea vreme, Radu Timofte — o confirmare rară a influenței serviciilor în aparatul administrativ.

Totodată, stenogramele ședințelor PSD din 2003–2004, publicate la acea vreme, au evidențiat discuții interne privind presiuni politice asupra procurorilor și folosirea dosarelor penale ca instrument de luptă electorală, perioadă în care Stănoiu apărea ca un actor central.

Decizia ICCJ privind colaborarea cu Securitatea

În 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv că Rodica Stănoiu colaborase cu Securitatea, o hotărâre care a consolidat profilul său public controversat și a influențat modul în care a fost percepută întreaga sa carieră.

Un bilanț complex

Rodica Stănoiu părăsește scena publică lăsând în urmă o carieră marcată de profesionalism academic, dar și de scandaluri politice profunde, care au contribuit la remodelarea felului în care funcționează sistemul de justiție românesc. Dispariția ei readuce în atenție una dintre cele mai tumultuoase perioade ale justiției postdecembriste.