Diana Buzoianu: ministrul apei goale și al promisiunilor mincinoase

Criza apei din Prahova și Dâmbovița a scos la iveală adevărata față a Ministrului Mediului: Diana Buzoianu, singurul „manager” capabil să transforme un baraj într-un instrument de panică pentru populație. De la investire, activitatea ei concretă se rezumă la două lucruri: să golească baraje aiurea și să nege că știa ceva despre probleme, deși rapoartele îi erau în mână de mult timp.

Raportul Corpului de Control, trimis la Parchet, arată fără echivoc că lucrările la Lacul Paltinu au fost gestionate haotic, fără avertizarea autorităților locale și fără măsuri pentru protejarea debitului de apă. Operatorul ESZ, deși a fost informat din timp, nu a primit nicio coordonare și nimic nu a fost verificat ani de zile. Și cine e responsabil pentru această neglijență monumentală? Oficial, Buzoianu susține că „nu cunoștea situația”. Realitatea? Știa de mult, primea rapoarte, dar a ales să ignore totul, lăsând oamenii fără apă potabilă într-o iarnă care abia începe.

În loc să își asume responsabilitatea, ministrul a început un dans al demiterilor „de onoare” și al convorbirilor birocratice: directorii de la Apele Române și ABA Buzău-Ialomița sunt dați afară, ea rămâne la minister, aplaudându-și propria inactivitate și promițând „soluții pe termen mediu”. Oamenii din localitățile afectate nu au timp pentru termene medii: ei au nevoie de apă acum. Dar pentru Buzoianu, realitatea se reduce la ședințe, declarații și goliri de baraje, ca și cum asta ar fi tot ce trebuie pentru un ministru responsabil.

Să fim clari: această criză nu este vina subordonaților. Ei doar execută, ea decide. Ministrul Mediului a eșuat, și-a mințit publicul și a ignorat avertismentele. În orice stat civilizat, după un asemenea fiasco, primul care ar părăsi instituția ar fi chiar conducătorul politic. Dar la noi, demiterea celor „de jos” devine spectaculosă, în timp ce adevăratul vinovat stă liniștit și inventează explicații.

Diana Buzoianu nu este doar un ministru care a gestionat prost criza apei. Ea este simbolul unei conduceri lipsite de responsabilitate, de viziune și de respect pentru cetățeni. România nu are nevoie de „ministrul barajelor goale”, ci de un om care să înțeleagă că apa nu e doar un număr într-un raport birocratic, ci o resursă vitală. Și până ce ea nu pleacă, fiecare zi fără apă potabilă va fi o dovadă a incompetenței ei flagrante.

Sursa foto: arhiva