CEDO sancționează România pentru limitarea libertății de exprimare a unui magistrat
România a fost condamnată definitiv de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea libertății de exprimare a fostului judecător Cristi Danileț. Decizia CEDO a fost luată cu 10 voturi pentru și 7 împotrivă și stabilește că sancționarea magistratului de către Consiliul Superior al Magistraturii a fost disproporționată și contrară drepturilor fundamentale.
Cazul își are originea în anul 2019, când CSM, condus la acea vreme de Lia Savonea, i-a aplicat lui Cristi Danileț o sancțiune disciplinară constând în reducerea cu 5% a salariului. Motivarea oficială a fost că acesta ar fi afectat imaginea sistemului judiciar și ar fi încălcat obligația de rezervă prin postările sale din mediul online. Recursul formulat de Danileț a fost respins în 2020 de Înalta Curte de Casație și Justiție, menținând sancțiunea.
Postările incriminate au avut la bază un interviu acordat de Claudiu Sandu, la acel moment prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, în prezent vicepreședinte al CSM. În interviu, Sandu vorbea despre presiunile politice exercitate asupra procurorilor și despre climatul de intimidare din Justiție, pe fondul modificărilor legislative promovate de guvernarea PSD.
Cristi Danileț a distribuit acel interviu, adăugând un comentariu apreciativ la adresa procurorului, formulare considerată de CSM drept lipsită de decență. O a doua postare, care cita un articol din Constituție referitor la rolul armatei în garantarea democrației constituționale, a fost interpretată de CSM ca o posibilă instigare la revoltă armată.
Decizia CEDO vine într-un context mai larg, marcat de proteste publice și dezbateri intense privind independența Justiției. Potrivit Curții, exprimările lui Danileț se încadrau în dezbaterea de interes public și nu justificau o sancțiune disciplinară.
Hotărârea reprezintă un precedent important pentru libertatea de exprimare a magistraților și pentru limitele în care instituțiile statului pot interveni în sancționarea opiniilor critice. Totodată, condamnarea României readuce în prim-plan discuția despre responsabilitatea autorităților în protejarea drepturilor fundamentale, inclusiv în interiorul sistemului judiciar.
Sursa foto: hotnews.ro
